Afacerea de milioane a moldoveanului care a fost campion la rugby

Vlad Musteaţă este fondator şi CEO al North Bucharest Investments din România şi Pro Imobil din Republica Moldova. A fost multiplu campion al Moldovei la rugby, a luat locul III la Campionatul European de Rugby şi este maestru internaţional în sport.

A intrat în lumea afacerilor în 2011, când a fondat propria agenţie imobiliară, Pro Imobil, în Republica Moldova. În 2022 şi-a extins activitatea şi în România, unde a înfiinţat North Bucharest Investments (NBI). Antreprenorul cu experienţă de peste 13 ani în real estate şi-a început activitatea în lumea imobiliară imediat după absolvirea şcolii, când a lucrat ca agent imobiliar la Chişinău. Cu studii în Administrarea şi Managementul Afacerilor şi cunoscător a patru limbi, Vlad Musteaţă şi-a crescut afacerile rapid. În ultimul an, compania sa a încheiat peste 400 de tranzacţii imobiliare în blocuri noi din zona de nord a Capitalei.

„Dezvoltarea abilităţilor de leadership a fost unul dintre obiectivele mele încă din adolescenţă, când doar visam la antreprenoriat. Munca şi dedicarea mea din toţi aceşti ani în care activez în industria real estate au fost fundamentul pentru experienţa şi succesul nostru, atât în extinderea afacerilor în cele două ţări, Moldova şi România, cât şi în buna coordonare a echipelor atât de numeroase. Am propriul angajament de învăţare continuă şi dezvoltare profesională, pentru că doar aşa pot fi obţinute rezultatele setate.”

Cifră de afaceri (2023): 25,95 mil. lei

Vânzări (2023): 5,2 mil. euro

Vânzări (2022): 4 mil. euro

Număr de angajaţi: 94

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #afacere #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.