Prima vinărie din Republica Moldova, premiată cu Aur pentru două vinuri îmbuteliate în sticle PET

Vinificatorii din Moldova preiau tot mai multe practici de sustenabilitate în industrie şi reuşesc să ţină pasul cu marii producători de vinuri din lume. Castel Mimi este prima vinărie din ţară care a început îmbutelierea vinurilor în sticle PET, iar recent a revenit cu două medalii de Aur de la cel mai prestigios concurs din domeniul vinului – MUNDUS VINI Summer Tasting.

În cadrul degustaţiei în orb, somelieri din lumea întreagă au oferit punctaj maxim pentru două dintre vinurile Castel Mimi Wine Resort, îmbuteliate în sticle PET – Merlot Rose şi Sauvignon Blanc, care s-au ales la final cu medalii de Aur.

Potrivit producătorului, atât sticla cât şi dopul sunt complet reciclabile. Sticla PET cântăreşte doar 59 de grame, iar datorită greutăţii reduse, economiseşte din energie în procesul de producere şi din greutate la transportare.

“Castel Mimi promovează natura şi principiile unei afaceri sustenabile. Am lansat o ediție de vinuri Smartpacking care susține aceste valori. Vinurile sunt îmbuteliate în sticla PET din materiale reciclate. Acest ambalaj reduce emisiile de CO2 cu 77% față de sticla standard.

Vinul este complet protejat de UV şi oxigen ceea ce îi oferă o păstrare sigură a calității”, scrie Adrian Trofim, CEO Castel Mimi, pe pagina sa de pe reţelele sociale.

Vinurile din seria Smartpacking pot fi găsite deocamdată în magazinul Castel Mimi, dar producătorul anunţă că în curând vor fi disponibile şi în supermarketurile din întreaga ţară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eveniment #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.