Afacerea dulce din Moldova mută producția în București pe un teren de 800 mii euro și intră în supermarketuri

07 Iun. 2024, 11:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iun. 2024, 11:04 // Actual //  bani.md

Lanțul de cofetării Dulcinella din Republica Moldova, recent preluat de fondul de investiții Cornelius H Group, a achiziționat un teren de 19.000 de metri pătrați în București, pentru suma de 800.000 de euro. Noua locație va găzdui producția, care va fi relocată din Piatra Neamț.

După o extindere constantă a unităților de desfacere, fabrica Dulcinella se pregătește acum pentru o extindere națională la nivel de retail, urmând ca produsele sale să fie disponibile și în supermarketuri.

„Am analizat cu atenție piața în ultimii ani. Deși există deschidere spre zona de dulciuri artizanale, 70% dintre români folosesc preponderent lanțurile de retail pentru achiziția de dulciuri și produse de patiserie. Suntem hotărâți să păstrăm standardele înalte de calitate și în același timp să ajungem în casa fiecărui român. Așadar, pasul următor este intrarea în supermarketuri, inclusiv sub private label, pentru fiecare dintre brandurile de retail”, a declarat Sergiu Diaconu, reprezentantul acționarilor Dulcinella.

Dulcinella, fondată în 2005 în Republica Moldova, s-a extins în România din 2019, deschizând peste 20 de magazine proprii în 10 orașe, dintre care 7 locații în București. Cu o fabrică la Târgu Neamț și peste 120 de angajați, brandul se pregătește acum să își crească prezența pe piața românească prin intermediul rețelelor de supermarketuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.