Se adânceşte ruptura în UE. Anunţul făcut de Ungaria şi Slovacia privind livrările de petrol şi gaze ruseşti

Miniştrii Energiei din statele membre UE s-au reunit luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pentru a discuta despre noi acţiuni în sensul reducerii dependenţei energetice de Rusia. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea oprirea importurilor de petrol rus începând din 2023, însă planul va întâmpina dificultăţi, în condiţiile în care mai multe state membre ale Uniunii Europene se opun ideii.

Ungaria nu va susţine sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, a declarat marţi ministrul de externe Peter Szijjarto.

Vorbind în Kazahstan, Szijjarto a declarat că livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba reprezintă aproximativ 65% din petrolul de care Ungaria are nevoie şi că nu există rute alternative de aprovizionare care să le poată înlocui.

Anunţul Ungariei a fost dublat şi unul al Slovaciei.

Slovacia va solicita o exceptare de la orice embargo asupra petrolului rusesc convenit de Uniunea Europeană în următorul set de sancţiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina, a declarat marţi Ministerul slovac al Economiei.

„Dacă se va ajunge la un embargo aprobat al petrolului rusesc ca parte a unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, atunci Slovacia va solicita o scutire”, a declarat ministerul într-un răspuns la întrebările Reuters.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.