Agenția ONU pentru refugiați așteaptă un nou val migraționist peste Republica Moldova

Astfel, potrivit misiunii, de pe 24 februarie, frontiera Moldovei cu Ucraina a fost traversată de peste 500.000 de persoane, dintre care în prezent peste 82.000 se află acum pe teritoriul țării noastre.

Pentru a face față ONU are la dispoziție 414 milioane de dolari

Majoritatea celor care au ales să se adăpostească în Moldova sunt găzduiți acum de către comunitatea locală, în timp ce, circa 3.500 de persoane sunt cazate în Centrele de Acomodare pentru Refugiați. De asemenea, 45 % dintre cei aflați în Moldova sunt copii.

Șefa misiunii ONU pentru refugiați în Republica Moldova, Francesca Bonelli, firmă că echipa misiunii Națiunilor Unite pentru refugiați are în prezent peste 80 de angajați .

Francesca Bonelli a declarat că toți refugiații beneficiază de un sprijin financiar în valoare de 2.200 de lei lunar, pentru fiecare membru al familiei. Pentru aceasta, cei interesați trebuie doar să se adreseze la unul dintre cele șapte centre de înregistrare.

Ce planuri au agențiile umanitare

Oficialul internațional a menționat că agențiile umanitare au planuri comune până la sfârșitul anului, în baza unui posibil scenariu care ar putea duce la o escaladare a situației din interiorul Ucrainei și, respectiv, la un nou flux al unui număr mare de refugiați în Moldova.

Planul Revizuit de Răspuns pentru Refugiați prevede un buget de peste 414 milioane de dolari, pentru a răspunde nevoilor refugiaților și ale comunității gazdă. De asemenea, UNHCR Moldova deține două depozite de rezervă, cu articole necesare în cazul în care fluxul de refugiați va crește.

#ucraineni #refugiati #ONU

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.