Summit-ul NATO vs summit-ul lui Putin. Masa uriașă, aproape goală, la care a stat președintele rus

Imagini contrastante de la Madrid, unde are loc summit-ul NATO, și de la Așgabat, capitala Turkmenistanului, unde are loc un summit al țărilor de la Marea Caspică. În timp ce liderii din țările NATO au discuții prietenoase înaintea unui dineu la Muzeul Prado, Putin și omologii săi stau distanțați la o masă uriașă, aproape goală.

La summit-ul de la Madrid, NATO a adoptat noul Concept Strategic, care prevede contracararea ameninţărilor generate de Rusia şi de China. În plus, documentul include și invitația oficială către Finlanda şi Suedia pentru ca cele două state să devină membre ale Alianței.

„Noul Concept Strategic stipulează clar că Rusia reprezintă cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii noastre”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Pe de altă parte, Putin a plecat pentru prima dată din Rusia de la declanșarea invaziei în Ucraina. Izolat de occident, președintele rus a plecat în vizită în Tadjikistan şi în Turkmenistan.

La Așgabat, Putin participă la un summit alături de liderii Azerbaidjanului, Kazahstanului, Iranului și Turkmenistanului. În afară de Iran, aflat sub sancțiuni din cauza programului său nuclear, celelalte țări sunt foste republici sovietice.

#Puti #NATO #summit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.