Agenția Rezerve Materiale lăsată cu buza umflată! Licitația de achiziție a grâului alimentar a eșuat

Licitația de achiziție a grâului alimentar a eșuat din lipsă de participanți. Agenția Rezerve Materiale intenționa să cumpere 41,7 mii tone de grâu alimentar de la fermieri în sumă de 201,6 mil. de lei, însă aceștia refuză să-l vândă.

Contactați de bani.md, reprezentanții agenției au spus că deși prețul de 5,2 lei/kg este mai mare decât cel preconizat (4,83 lei/kg), nimeni dintre fermieri nu a participat la licitație, respectiv tenderul programat pentru 18 august – 12 septembrie nu a avut loc.

Agenția Rezervelor Materiale nu a decis ce va face în continuare – va anunța o nouă licitație sau va renunța.

Statul are suficiente volume de cereale, dar în condițiile crizei energetice, precum și a majorării tarifelor, autoritățile declară că e nevoie de suplinit rezerva de stat. În aceste scopuri, stocurile de grâu alimentar trebuiau aduse la nivelul 100 de mii de tone.

Refuzul fermierilor de a participa la licitație se justifică prin faptul că agricultorii și comercianții cu capacitate de depozitare au decis să păstreze grâul în așteptarea prețurilor mari.

Experții consideră, de asemenea, că nu doar factorii de conjunctură, ci și cei politicii au jucat în eșuarea licitației. Guvernul refuză să se angajeze în dialog cu fermierii care cer asistență suplimentară sub formă de amânare a plăților către creditori, scutiri fiscale și compensații pentru fermele afectate de secetă. Drept urmare, fermierii au ieșit la protest astăzi 20 septembrie.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea declara anterior că nu înțelege nemulțumirea agricultorilor, în condițiile.

„Toate cerințele au fost îndeplinite. Am decis amânarea impozitului pe imobil până la data de 25 noiembrie. Iar în ceea ce privește neaplicarea penalităților pentru celelalte taxe, această problemă a fost deja rezolvată cu Serviciul Fiscal și Ministerul Finanțelor”, spunea Bolea.

#Grîu #fermieri #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova dă semne de blocaj, iar perspectivele pentru sfârșitul anului sunt sumbre. După o perioadă de creștere, activitatea economică a trecut în stagnare, iar pentru trimestrul III din 2026 se conturează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) apropiată de zero, a avertizat Centrul Analitic Independent Expert-Grup, care estimează că economia țării va avansa cu cel mult 1% în acest an, de trei ori sub potențialul său.

Potrivit analizei, economia a trecut în luna august din faza de creștere în cea de stagnare, pe fondul deteriorării evoluțiilor din industrie și al slăbirii exporturilor. Practic, două dintre principalele motoare economice au început să piardă din putere, în timp ce consumul a rămas principalul factor care mai susține activitatea economică.

Problema este că acest consum se bazează tot mai mult pe produse importate, ceea ce limitează efectele pozitive asupra producției interne și menține presiunea asupra balanței comerciale.

„În august, economia a trecut din creștere în stagnare, pentru că industria și exporturile au început să cedeze. A rămas un singur motor, consumul, care însă se sprijină tot mai mult pe importuri și care va fi pus la grea încercare în această iarnă de scumpirea gazelor și a căldurii”, a declarat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, perspectivele sunt complicate și de majorarea costurilor energetice în sezonul rece, care ar putea reduce puterea de cumpărare a populației și capacitatea gospodăriilor de a susține consumul.

„Menținem prognoza că 2026 se va încheia cu o creștere economică de cel mult 1%, de trei ori sub potențialul economiei, iar riscul unei stagflații, cu o economie pe loc și prețuri în creștere, devine tot mai real”, a avertizat Lupușor.

Stagflația reprezintă o situație economică deosebit de dificilă, în care creșterea economică este foarte slabă sau inexistentă, în timp ce inflația continuă să afecteze populația și mediul de afaceri. În asemenea condiții, autoritățile se confruntă cu o dilemă: măsurile de stimulare a economiei pot alimenta presiunile inflaționiste, iar politicile de combatere a inflației pot frâna suplimentar activitatea economică.

Estimarea Expert-Grup pentru întregul an 2026 este deosebit de modestă în raport cu potențialul de creștere economică al Republicii Moldova. Dacă prognoza de cel mult 1% se confirmă, economia va înregistra încă un an de avans slab, insuficient pentru o recuperare rapidă a decalajelor de dezvoltare.

Astăzi, Banca Mondială și actualizat în descreștere prognoza economică a Republicii Moldova la 1,9% pentru anul 2026, iar anterior FMI spunea că avansul PIB-ului va fi de 1,8%.

#PIB #economie #Moldova