Ajutor la încălzire și energie electrică! Ce cred moldovenii despre mecanismul de compensații

Peste 40% dintre moldovenii chestionați sunt nemulțumiți de faptul că programul de compensații pentru perioada 2022-2023 nu a inclus compensații pentru încălzirea cu lemne și cărbune. Totuși, 42,4% dintre respondenți consideră că Guvernul a implementat eficient programul de compensare a costurilor la energie, conform unui sondaj prezentat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și realizat de iData în perioada 16 august – 5 septembrie.

Jumătate dintre cei chestionați au exprimat nemulțumiri față de întregul program de compensații, în timp ce 42,4% au declarat că sunt mulțumiți de acesta. Din totalul participanților la sondaj, 75,8% au afirmat că au beneficiat de compensații, în timp ce 24,2% au spus că nu au avut parte de nici o compensație.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat susține că sistemul de compensații este un binevenit: „Rolul statului este să distribuie bani în societate. Ministerul se uită la veniturile și cheltuielile pe care le ai și compară. De exemplu ai salariul de 20 de mii de lei achiți ipoteca și îți rămân 10 mii de lei, respectiv din ăștia 10 mii de lei analizează cheltuielile pentru resursele energetice și văd și în funcție de asta se atribuie categoria de vulnerabilitate energetică. Procentajul încă nu a fost atribuit”.

Întrebați de ce Guvernul nu a implementat eficient programul de compensare, 20,6% dintre respondenți au indicat că prețul la gaz nu ar fi trebuit să fie majorat, 14,2% au menționat că nu s-au calculat corect veniturile și cheltuielile familiilor, iar 14% susțin că suma alocată pentru compensații a fost prea mică.

La răspunsurile multiple, cât privește proveniența finanțărilor pentru programul de compensații, 50% dintre respondenți au precizat că acestea provin din resursele financiare ale Uniunii Europene, 31,3% din bugetul de stat, iar 22,4% din credite și granturi externe.

Cauzele indicate de moldoveni pentru scumpirile energetice, urmare a răspunsurilor multiple, includ deteriorarea relațiilor cu Federația Rusă (46%), capacitatea slabă de gestionare a prețului la gaz (43,5%), și criza globală (37%).

La întrebarea de ce nu au beneficiat de compensații, 52,2% dintre respondenți au menționat că nici nu au aplicat. 55% dintre cei chestionați au aflat din mass media despre sistemul de compensare, în timp ce 30% au obținut informații de pe Internet. În privința modalităților, 52,7% au aplicat direct pe compensatii.gov.md, iar 47,3% prin intermediul asistenților sociali.

Directorul executiv IPIS, Vadim Pistrinciuc, a subliniat: „Stereotipul că oamenii nu cunosc în majoritatea absolută detalii despre asistența externă nu este chiar adevărat.

Am fost surprinși că oamenii au un grad destul de înalt de informare despre asistența externă. Oamenii apreciază destul de inalt și impactul razboiului din Ucraina.

Moldovenii intervievați au fost întrebați cât de mult au trebuit să aștepte pentru a afla gradul de vulnerabilitate. 49,7% au spus că nici mult și nici puțin, 31,3% au precizat că le-a luat puțin timp.

41,8% dintre cei care au participat la sondaj au menționat că trebuiau să primească o compensație mai mare raportată le veniturile pe care le au, în timp ce 55% au afirmat că li s-a atribuit corect compensația și corespunde obligațiilor de plată a energiei.

Referindu-se la efectele compensațiilor, în cadrul răspunsurilor multiple, 39,7% dintre respondenți au menționat că acestea au contribuit semnificativ la reducerea facturilor la energie, 36% au spus că nu a contribuit la reducerea facturilor, iar 26% nu au simțit nici o schimbare.

În ceea ce privește impactul crizei energetice asupra gospodăriilor, cei mai mulți – 39,5% – au spus că a avut un impact destul de semnificativ, 38,7% – un impact foarte semnificativ, iar 14,5% au spus că nu a avut niciun impact.

Economistul Veaceslav Ioniță, într-o declarație, a spus că impactul crizei energetice din anul 2022 asupra populației a fost unul foarte mare. Tarifele la gazele naturale, agent termic și electricitate au fost de patru ori mai mari față de ultimii ani. „Din 2000 și până în 2020 prețul gazelor naturale a crescut de patru ori, iar în 2022, într-un singur an, de peste șase ori, de la 4,3 lei a ajuns la 27 de lei. „În mai puțin de un an a crescut mai mult decât în precedenții 20 de ani. Este o lovitură fără precedent asupra cetățenilor”, a punctat Ioniță.

Întrebați cât de vulnerabili energetic sunt pe o scară de la unul la zece, cei mai mulți respondenți – 26,5% – susțin că sunt foarte vulnerabili, iar 23% sunt la mijlocul vulnerabilității energetice.

La capitolul dificultății achitării facturilor la energie în ultimele 12 luni, 54% dintre moldoveni au spus că niciodată nu au întâmpinat dificultăți, 28,7% au menționat că din când în când, iar 16,7% – de cele mai multe ori.

Aproape două treimi dintre respondenți, la răspunsurile multiple, susțin că se încălzesc cu lemne, 34,5% cu gaz, 17,7% – încălzire centralizată, iar 6,5% se încălzesc cu cărbune.

Sondajul a inclus 1130 de respondenți și are o marjă de eroare de plus-minus 2,9%.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ipis #incalzire #sondaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.