Alegeri cruciale: Peste 850.000 de moldoveni și-au exprimat votul până la ora 13:00

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat date actualizate referitoare la participarea alegătorilor în cadrul turului II al alegerilor prezidențiale, desfășurate duminică, 3 noiembrie 2024. Până la ora 13:00, au votat peste 850.000 de cetățeni, ceea ce reprezintă o rată de prezență de aproximativ 30%. Comparativ, în turul I de scrutin, participarea a fost de aproximativ 685.000 de alegători.

Analizând demografia votanților, femeile continuă să fie cele mai active în procesul electoral, în timp ce tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani au cea mai slabă prezență la vot. Cele mai active circumscripții electorale până la această oră sunt Dondușeni, Rezina și Șoldănești, fiecare având o rată de participare de peste 28%.

În municipiul Chișinău, rata de participare este de 28%, în timp ce în municipiul Bălți este de 25%, iar în UTA Găgăuzia, aproximativ 27%. La secțiile de votare destinate cetățenilor din localitățile de pe stânga Nistrului, au votat peste 13.000 de alegători.

Votul în străinătate a fost de asemenea activ, cu cei mai mulți cetățeni care și-au exercitat dreptul de vot în Moscova (peste 2.400), București (peste 2.400) și Brescia (circa 1.700). De asemenea, alte 10 secții de votare din Statele Unite și Canada și-au început activitatea, iar restul secțiilor vor deschide în următoarele ore.

O noutate în acest scrutin constă în utilizarea tabletelor care vor substitui listele electorale suplimentare în 11 secții de votare din România și într-o secție pentru alegătorii din stânga Nistrului.

Angajații Inspectoratului General al Poliției sunt mobilizați pentru a asigura ordinea și securitatea publică. Până la această oră, au fost înregistrate 52 de cazuri de încălcări sau incidente, dintre care:

– 10 cazuri de agitație electorală interzisă;
– 6 cazuri de transportare organizată a alegătorilor;
– 7 suspiciuni de corupere a alegătorilor;
– 11 cazuri de fotografiere a buletinului de vot;
– 2 cazuri de deteriorare a buletinului de vot;
– 4 cazuri de afișaj electoral neautorizat;
– 1 caz de încălcare a dreptului la vot;
– Peste 10 alte incidente.

CEC va continua să monitorizeze procesul electoral și să informeze opinia publică despre evoluția participării la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alegeri #Moldova #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.