Turul II al alegerilor prezidențiale – participare explozivă la urne

03 Nov. 2024, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2024, 16:30 // Actual //  Ursu Victor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a raportat o participare masivă la urne până la ora 16:00, în cadrul turului doi al alegerilor prezidențiale de astăzi, 3 noiembrie 2024. Peste 1.285.000 de alegători și-au exercitat dreptul de vot, ceea ce reprezintă o rată de participare de peste 43%. Comparativ cu turul I din 20 octombrie, când votaseră 1.143.000 de cetățeni (39,4%), prezența la vot este acum mai ridicată.

CEC remarcă un flux semnificativ de votanți în diaspora, unde au votat până la această oră peste 200.000 de persoane. La unele secții de votare din afara țării, afluxul este mare, iar autoritățile încurajează cetățenii să se îndrepte către secțiile apropiate cu suficiente buletine de vot. Situația la fiecare secție poate fi verificată în aplicația diaspora.cec.md.

Secțiile din Tokyo (Japonia) și Beijing (China) și-au încheiat activitatea, cu 84, respectiv 43 de alegători care au votat. Pe coasta de est a Statelor Unite, toate secțiile de votare s-au deschis fără probleme.

Pe parcursul zilei, autoritățile au gestionat 18 cazuri de corupere electorală, cu procese verbale în două cazuri de corupere pasivă. Inspectoratul General al Poliției a documentat un total de 126 de incidente, inclusiv:

– fotografierea buletinului de vot – 42 cazuri,
– deteriorarea buletinelor de vot – 2 cazuri,
– agitația electorală interzisă – 20 cazuri,
– afișaj electoral neautorizat – 6 cazuri,
– transportarea organizată a alegătorilor – 12 cazuri,
– prezența mai multor persoane în cabina de vot – 1 caz,
– alte incidente – peste 20 de cazuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.