Alertă aeriană deasupra Chișinăului! Un avion Turkish Airlines a declarat urgență în aer

În dimineața zilei de 31 ianuarie 2026, la ora 06:56 UTC, zborul TK269 al companiei Turkish Airlines, care opera pe ruta Istanbul – Chișinău, a întâmpinat dificultăți tehnice majore în faza finală a zborului. Aeronava, un Boeing 737-800 (număr de înregistrare TC-JVF), se afla în procedură de configurare pentru aterizare, potrivit paginii de Facebook specializate în aviație Runway 08, care a publicat un screen de pe Flightradar.

Potrivit informațiilor preliminare, unitatea de control FSEU (Flap/Slat Electronics Unit) a detectat o extensie anormală a flaps-urilor și slats-urilor. Ca măsură automată de siguranță, sistemul a blocat suprafețele portante în poziția curentă pentru a preveni apariția unei asimetrii periculoase.

Echipajul a reacționat prompt, efectuând o manevră de ratare a aterizării (go-around), după care aeronava a intrat în zona de așteptare la punctul VESIK. În acest interval, piloții au declarat urgență generală, setând codul transponder 7700.

Aterizarea cu flaps-urile și slats-urile blocate presupune riscuri suplimentare, inclusiv viteze de apropiere mai mari, o atitudine de zbor diferită față de cea normală și o distanță de frânare extinsă pe pistă. În pofida acestor dificultăți, aeronava a aterizat în siguranță la ora 07:26 UTC pe pista Aeroportul Internațional Chișinău.

Autoritățile aeronautice urmează să analizeze incidentul pentru a stabili cauzele exacte ale defecțiunii tehnice. Pasagerii nu au fost răniți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incident #avion #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie