Scandal salarial la cea mai mare rafinărie din România: angajații au ieșit la protest

Un protest spontan a avut loc vineri la rafinăria Petromidia din Năvodari, cea mai mare din România, unde câteva zeci de angajați s-au adunat în zona clădirii administrative, nemulțumiți de stadiul negocierilor salariale. Acțiunea s-a desfășurat fără incidente, iar activitatea rafinăriei nu a fost afectată semnificativ.

Liderul sindical Auraș Stănilă a declarat că oamenii sunt nemulțumiți, deoarece oferta prezentată de conducere nu prevede majorări salariale, ci doar acordarea unor bonusuri. Negocierile nu sunt încheiate, iar o nouă rundă de discuții cu administrația companiei era programată în cursul zilei.

Într-o reacție oficială, KMG International (Rompetrol) a transmis că salariul mediu net al angajaților de pe platforma Petromidia depășește 10 900 de lei (aproximativ 2 200 de euro) pe lună, sumă influențată de munca în schimburi, sporuri și ore suplimentare, la care se adaugă beneficii precum prime, asigurări medicale, servicii medicale private, programe de formare și transport asigurat.

Compania susține însă că nu își poate permite o majorare salarială generală în 2026, invocând presiunea fiscală ridicată și situația financiară dificilă. Potrivit KMGI, rafinăria operează de câțiva ani într-un „cadru fiscal excepțional și împovărător”, iar la finalul anului 2025 datoria Rompetrol Rafinare ar fi ajuns la aproximativ 1,2 miliarde de dolari, în creștere cu 70% față de finalul lui 2022. În același timp, pierderile financiare acumulate ar depăși 1,2 miliarde de dolari.

Reprezentanții companiei afirmă că o majorare salarială colectivă solicitată de sindicat ar avea un impact anual de peste 21 de milioane de dolari începând din 2026, ceea ce, în actualul context fiscal și financiar, ar pune în pericol stabilitatea operațională și locurile de muncă. KMGI susține că va putea reanaliza indexările salariale abia după 2027, în funcție de evoluția cadrului economic și legislativ.

Petromidia are un rol important pe piața energetică din România, operând aproape jumătate din capacitatea de rafinare a țării și asigurând o parte semnificativă din consumul intern de carburanți. Grupul KMGI deține operațiuni și în Republica Moldova, unde Rompetrol este unul dintre principalii importatori și comercianți de produse petroliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#rafinarie de petrol #rompetrol #protest #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.