Alexandru Munteanu vrea să meargă săptămâna viitoare în Parlament pentru a cere ridicarea stării de urgență

01 Apr. 2026, 10:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Apr. 2026, 10:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul planifică să meargă săptămâna viitoare în Parlament pentru a solicita abrogarea stării de urgență în sectorul energetic, dacă evaluările tehnice vor confirma stabilitatea sistemului. Declarația a fost făcută de prim-ministrul Alexandru Munteanu, în debutul ședinței de miercuri a Executivului, care a subliniat că autoritățile nu vor menține această măsură mai mult decât este necesar.

„Starea de urgență creează neliniște și înțelegem acest lucru, dar nu o vom păstra nici măcar o zi în plus față de cât este absolut necesar”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, Executivul lucrează în prezent la un raport detaliat privind situația din sistemul energetic, dar și la un plan de acțiuni cu termene clare.

„Vrem să avem toate datele pe masă și un plan concret care să ne permită revenirea în siguranță la regim normal”, a explicat Munteanu.

În același timp, premierul a atras atenția asupra evoluțiilor externe, în special pe piața carburanților, unde situația rămâne incertă.

„Semnalele din exterior sunt alarmante. Este o situație complicată, cum nu s-a mai văzut de ani de zile”, a menționat acesta, precizând că subiectul a fost discutat și cu partenerii din România.

Șeful Executivului a mai spus că Guvernul trebuie să justifice votul de încredere primit din partea Parlamentului prin rezultate și transparență.

„Avem obligația să livrăm rezultate și să fim deschiși în tot ceea ce facem”, a conchis Munteanu.

Amintim că starea de urgență în energetică a fost instituită în data de 25 martie.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.