Rogov: Ingerințele politice în cazul FlyOne și pierderea profesioniștilor împing aviația Moldovei în „lista neagră”

Fostul director al Întreprinderii de Stat „Moldaeroservice” și fost observator național la Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO), Alexei Rogov, avertizează că presiunile politice și îndepărtarea profesioniștilor din sistem pot pune în pericol aviația civilă din Republica Moldova. Cu peste 35 de ani de experiență în aviația internațională, Rogov susține că autoritățile riscă să treacă „liniile roșii”, iar consecințele ar putea fi extrem de grave.

Într-un live pe Facebook, Rogov le-a cerut autorităților de la Chișinău să convoace o reuniune cu întreaga industrie aviatică, dar nu doar cu persoanele numite în funcții de conducere, ci și cu profesioniștii care cunosc domeniul din interior, pentru a salva situația.

„Faceți o adunare cu toată industria, numai nu cu șefii care îi puneți din 2002, care nu dumneavoastră, dar sistemul, și poporul din aviația civilă, să nu vă treziți cu o dramă așa de mare că după asta o să mergem în lista neagră”, a declarat Alexei Rogov.

Potrivit fostului director „Moldaeroservice”, un asemenea scenariu ar putea deveni realitate în cazul unui control riguros al Organizației Aviației Civile Internaționale. El susține că în Republica Moldova, de mai mulți ani, ar exista situații în care deciziile privind companiile aeriene ar fi influențate politic.

„Dacă țările sunt tare multe țări care merg în lista neagră după un control a Organizației Mondiale a Aviației Civile, azi în Republica Moldova deja de mulți ani se întâmplă așa niște cazuri unde companiile aeriene ele sunt distruse așa, la comanda partidului”, a afirmat Rogov.

În acest context, el a făcut referire directă la FlyOne, susținând că există riscul ca operatorul aerian să fie închis:

„Acum lucrurile sunt atât de delicate și complicate pentru că acolo este, de exemplu, FlyOne, care pur și simplu cineva vrea să o închidă. Da, să o închidă, cum s-a închis Air Moldova”, a spus Rogov.

El a făcut apel către conducerea țării să nu aștepte apariția unei crize și să discute urgent cu profesioniștii din domeniu despre problemele existente în aviația civilă, subliniind că piața Republicii Moldova ar avea loc pentru mai multe companii aeriene, însă dezvoltarea acestora trebuie făcută prin extinderea conexiunilor externe și prin integrarea aviației cu agricultura, turismul și mediul de afaceri.

Rogov critică și ceea ce numește politizarea instituțiilor din domeniu și pierderea specialiștilor cu experiență. În opinia sa, funcțiile de conducere din aviație ar trebui ocupate de persoane care au acumulat 10, 20 sau chiar 30 de ani de experiență – piloți, ingineri, controlori de trafic sau specialiști în infrastructura aeroportuară.

„În aviație trebuie să fie un Consiliu Național în aviație unde trebuie să fie 20 de oameni care au experiență de 25-30 de ani și care oamenii respectivi trebuie să hotărască (…) ca să avem siguranța zborului”, a spus Rogov.

Rogov pledează, totodată, pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale de la Bălți și Cahul și pentru transformarea transportului aerian într-un motor al economiei, în special pentru exporturile agricole și turism.

#Alexei Rogov #aviatie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina