Alianţa proscrişilor: Rusia şi noul prieten Iranul colaborează pentru a se adăposti de sancţiunile occidentale

23 Dec. 2022, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Dec. 2022, 05:47 // Actual //  bani.md

Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

Este o nouă încercare a Moscovei de a schimba echilibrul din ordinea mondială după ce Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul rusesc la UE, a arătat cât de limitată poate fi cooperarea Rusiei cu vecinii ei, iar alianţa cu China şi-a arătat şi ea limitele, deşi este con­siderată în continuare periculoasă pentru Occident.

După ajutorul militar furnizat de Iran Rusiei pentru războiul din Ucraina, cola­borarea dintre cele două state a căpătat avânt prin dezvoltarea unei noi rute de transport transcontinental care se întinde de pe teritoriul rusesc din estul Europei până la Oceanul Indian. Este un pa­saj lung de 3.000 de kilo­metri ferit de orice interven­ţie străină, după cum scrie Bloomberg.

Astfel, cele două ţări s-au angajat să cheltuiască miliarde de dolari pentru grăbirea trans­portului de mărfuri pe calea fluviilor şi căilor ferate care ies la Marea Caspică, vecinul amândurora. Datele de geolocare arată zeci de vapoare ruseşti şi iraniene, inclu­siv unele supuse sancţiunilor, folosind deja ruta. Tinţa finală sunt eco­nomiile mari şi cu creştere rapidă din Asia. „Este vorba de stabilirea unor lanţuri de aprovizionare imune la sancţiuni“, spu­ne Maria Şagina, analist la International Institute for Strategic Studies din Londra. Coridorul va permite Rusiei să scurteze drumul pe mare până în Asia cu mii de kilometri.

La capătul nordic al traseului este Marea Azov, aflată între Crimeea şi gura de vărsare a fluviului Don. Prin cuceririle militare din Ucraina, Rusia a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. De acolo, pe mare, pe canale şi pe căi ferate ruta trece prin centrele comerciale şi industriale iraniene şi apoi iese la Oceanul Indian.

În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a explicat că ruta „va da companiilor ru­seşti noi oportunităţi de a intra pe pieţele din Iran, India, Orientul Mijlociu şi Africa. Şagina estimează că Rusia şi Iran investesc până la 25 de miliarde de dolari pe partea continentală a drumului care va ajuta aceste ţări să exporte produse pe care Vestul le interzice.

Prima bănuială este că pe acolo vor fi exportate arme. Apoi, vasele care navighează pe Don şi Volga transportă de obicei materii prime agricole şi energetice – Iran este al treilea importator ca mărime de grâu rusesc. Cele două ţări au anunţat în ultimul timp mai multe acorduri de afaceri pentru comerţul cu turbine de gaze, chimicale, medicamente şi componente auto şi pentru producţia în comun de maşini.

La discuţiile bilaterale privind ultimul aspect au participat cei doi constructori auto iranieni Iran Khodro şi Saipa.

Realitatea Live

25 Iul. 2025, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA