Alianţa proscrişilor: Rusia şi noul prieten Iranul colaborează pentru a se adăposti de sancţiunile occidentale

23 Dec. 2022, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Dec. 2022, 05:47 // Actual //  bani.md

Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

Este o nouă încercare a Moscovei de a schimba echilibrul din ordinea mondială după ce Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul rusesc la UE, a arătat cât de limitată poate fi cooperarea Rusiei cu vecinii ei, iar alianţa cu China şi-a arătat şi ea limitele, deşi este con­siderată în continuare periculoasă pentru Occident.

După ajutorul militar furnizat de Iran Rusiei pentru războiul din Ucraina, cola­borarea dintre cele două state a căpătat avânt prin dezvoltarea unei noi rute de transport transcontinental care se întinde de pe teritoriul rusesc din estul Europei până la Oceanul Indian. Este un pa­saj lung de 3.000 de kilo­metri ferit de orice interven­ţie străină, după cum scrie Bloomberg.

Astfel, cele două ţări s-au angajat să cheltuiască miliarde de dolari pentru grăbirea trans­portului de mărfuri pe calea fluviilor şi căilor ferate care ies la Marea Caspică, vecinul amândurora. Datele de geolocare arată zeci de vapoare ruseşti şi iraniene, inclu­siv unele supuse sancţiunilor, folosind deja ruta. Tinţa finală sunt eco­nomiile mari şi cu creştere rapidă din Asia. „Este vorba de stabilirea unor lanţuri de aprovizionare imune la sancţiuni“, spu­ne Maria Şagina, analist la International Institute for Strategic Studies din Londra. Coridorul va permite Rusiei să scurteze drumul pe mare până în Asia cu mii de kilometri.

La capătul nordic al traseului este Marea Azov, aflată între Crimeea şi gura de vărsare a fluviului Don. Prin cuceririle militare din Ucraina, Rusia a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. De acolo, pe mare, pe canale şi pe căi ferate ruta trece prin centrele comerciale şi industriale iraniene şi apoi iese la Oceanul Indian.

În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a explicat că ruta „va da companiilor ru­seşti noi oportunităţi de a intra pe pieţele din Iran, India, Orientul Mijlociu şi Africa. Şagina estimează că Rusia şi Iran investesc până la 25 de miliarde de dolari pe partea continentală a drumului care va ajuta aceste ţări să exporte produse pe care Vestul le interzice.

Prima bănuială este că pe acolo vor fi exportate arme. Apoi, vasele care navighează pe Don şi Volga transportă de obicei materii prime agricole şi energetice – Iran este al treilea importator ca mărime de grâu rusesc. Cele două ţări au anunţat în ultimul timp mai multe acorduri de afaceri pentru comerţul cu turbine de gaze, chimicale, medicamente şi componente auto şi pentru producţia în comun de maşini.

La discuţiile bilaterale privind ultimul aspect au participat cei doi constructori auto iranieni Iran Khodro şi Saipa.

28 Apr. 2026, 17:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Apr. 2026, 17:28 // Actual //  Grîu Tatiana

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!