Alianţa proscrişilor: Rusia şi noul prieten Iranul colaborează pentru a se adăposti de sancţiunile occidentale

23 Dec. 2022, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Dec. 2022, 05:47 // Actual //  bani.md

Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

Este o nouă încercare a Moscovei de a schimba echilibrul din ordinea mondială după ce Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul rusesc la UE, a arătat cât de limitată poate fi cooperarea Rusiei cu vecinii ei, iar alianţa cu China şi-a arătat şi ea limitele, deşi este con­siderată în continuare periculoasă pentru Occident.

După ajutorul militar furnizat de Iran Rusiei pentru războiul din Ucraina, cola­borarea dintre cele două state a căpătat avânt prin dezvoltarea unei noi rute de transport transcontinental care se întinde de pe teritoriul rusesc din estul Europei până la Oceanul Indian. Este un pa­saj lung de 3.000 de kilo­metri ferit de orice interven­ţie străină, după cum scrie Bloomberg.

Astfel, cele două ţări s-au angajat să cheltuiască miliarde de dolari pentru grăbirea trans­portului de mărfuri pe calea fluviilor şi căilor ferate care ies la Marea Caspică, vecinul amândurora. Datele de geolocare arată zeci de vapoare ruseşti şi iraniene, inclu­siv unele supuse sancţiunilor, folosind deja ruta. Tinţa finală sunt eco­nomiile mari şi cu creştere rapidă din Asia. „Este vorba de stabilirea unor lanţuri de aprovizionare imune la sancţiuni“, spu­ne Maria Şagina, analist la International Institute for Strategic Studies din Londra. Coridorul va permite Rusiei să scurteze drumul pe mare până în Asia cu mii de kilometri.

La capătul nordic al traseului este Marea Azov, aflată între Crimeea şi gura de vărsare a fluviului Don. Prin cuceririle militare din Ucraina, Rusia a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. De acolo, pe mare, pe canale şi pe căi ferate ruta trece prin centrele comerciale şi industriale iraniene şi apoi iese la Oceanul Indian.

În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a explicat că ruta „va da companiilor ru­seşti noi oportunităţi de a intra pe pieţele din Iran, India, Orientul Mijlociu şi Africa. Şagina estimează că Rusia şi Iran investesc până la 25 de miliarde de dolari pe partea continentală a drumului care va ajuta aceste ţări să exporte produse pe care Vestul le interzice.

Prima bănuială este că pe acolo vor fi exportate arme. Apoi, vasele care navighează pe Don şi Volga transportă de obicei materii prime agricole şi energetice – Iran este al treilea importator ca mărime de grâu rusesc. Cele două ţări au anunţat în ultimul timp mai multe acorduri de afaceri pentru comerţul cu turbine de gaze, chimicale, medicamente şi componente auto şi pentru producţia în comun de maşini.

La discuţiile bilaterale privind ultimul aspect au participat cei doi constructori auto iranieni Iran Khodro şi Saipa.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău