VIDEO În straja societății și „Primul la datorie!” – MAI își prezintă activitatea în cele zece luni de război

22 Dec. 2022, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Dec. 2022, 15:37 // Actual //  MD Bani

Ministerul Afacerilor Interne a lansat „Primul la datorie” – un scurtmetraj care reflectă acțiunile întreprinse de sistemul afacerilor interne din Moldova, în scopul apărării patriei, încă din primele clipe ale războiului din Ucraina.

Ziua de 24 februarie a jucat un rol crucial nu doar pentru țara vecină, dar și pentru Republica Moldova. Toate subdiviziunile MAI și-au unit forțele și au acționat prompt, în comun, pentru a asigura integritatea frontierelor și respectarea ordinii publice.

La modul practic, videoclipul de 7 minute reprezintă bilanțul activității MAI din februarie până în prezent.

„Într-o lume în care cu greu mai distingi adevărul de fals, unde realitatea poată fi distorsionată de știri false, unde războiul invizibil dezvoltă fronturi de luptă la care cu greu te aștepți, unde întâlnești propagandă la tot pasul, în această realitate volatilă, MAI a decis să se prezinte singur și să arate ce a întreprins pentru cetățenii Republicii Moldova, din primul moment de război”, a declarat ministrul afacerilor interne, Ana Revenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scurtmetrajul este constituit din imagini reale, surprinse în timpul multiplelor crize prin care a trecut țara noastră în cele zece luni de război: începând cu valul de refugiați, criza energetică, blocajul transportului de mărfuri, rachetele prăbușite pe teritoriul Moldovei și terminând cu protestele antiguvernamentale. Totodată, filmul prezintă măsurile de ordine publică și securitate socială care au fost întreprinse în această perioadă.

Prin intermediul acestui film, MAI le amintește cetățenilor că, dincolo de greutăți și provocări, sistemul afacerilor interne va fi mereu pe linia întâi, „Primul la datorie!”.

Scurtmetrajul a fost realizat cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer din Republica Moldova.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.