Alimentul care s-a scumpit enorm în Moldova. A ajuns la prețuri imense în martie 2024

Prețurile medii de consum în luna martie 2024 comparativ cu luna martie 2023 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 3,9% (informativ: în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 prețurile medii de consum s-au majorat cu 22,0%), inclusiv la produse alimentare cu 2,9%, la mărfurile nealimentare cu 6,7% și servicii prestate populației cu 0,9%.

La produsele alimentare cel mai mult s-au scumpit ouăle – 19,4%, fructele – 17,4%, iar carnea și preparatele din carne cu 2,43%. În luna martie s-au atestat ieftiniri la legume cu 5,4% și zahăr – 6,6%.

La capitolul mărfuri nealimentare, cel mai mult au crescut prețurile la încălțăminte – 10%, confecții – 6% și materiale de construcție – 4,8%.

În cea ce privește serviciile, majoritatea dintre acestea s-au ieftinit. Cel mai mult s-a ieftinit încălzirea centralizată – 42,5%, transportul de pasageri – 27,5%, energia electrică – 26,2 și gazele naturale 25,6%.

BNM prognozează o rată a inflației medii anuale de 4,7 la sută în anul 2024 și 4,5 la sută în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oua #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova se confruntă cu provocări majore, evidențiate într-un top al vulnerabilităților economice critice. Acestea pun în pericol stabilitatea financiară a țării și limitează perspectivele de dezvoltare pe termen lung, constată Expert Grup.

1. Dependența energetică

Moldova satisface mai puțin de 16% din necesarul energetic din resurse interne, fiind extrem de dependentă de importurile de petrol și gaze. Infrastructura învechită și eficiența energetică scăzută afectează intensitatea energetică și generează sărăcie energetică.

2. Eficiența economică întârziată

Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030, aprobată abia în 2024, ridică întrebări privind implementarea sa. Creșterea PIB-ului continuă să încetinească, în timp ce reformele structurale avansează lent.

3. Presiuni asupra finanțelor publice

Încetinirea economiei, îmbătrânirea populației și infrastructura deficitară afectează finanțele publice. Veniturile statului depind predominant de impozite indirecte, vulnerabile la șocuri externe.

4. Deficitul comercial

Deficitul comercial reprezintă 30% din PIB, fără îmbunătățiri semnificative. Exporturile se bazează în mare parte pe reexporturi, iar importurile cresc pe fondul scumpirii combustibililor și îngrășămintelor.

5. Dependența de remitențe

Remitențele continuă să joace un rol central în balanța de plăți, însă volatilitatea și scăderea acestora reprezintă o amenințare.

6. Concurență slabă pentru investiții străine

Moldova pierde teren în fața altor țări din Europa Centrală și de Est în atragerea de investiții străine directe (ISD).

7. Impactul războiului din Ucraina

Conflictele regionale afectează performanța comercială a Moldovei, cresc costurile logistice și perturbă lanțurile valorice.

8. Datoria publică crescută

Datoria publică, utilizată în principal pentru cheltuieli sociale, pune presiune pe sustenabilitatea bugetară. Datoria internă implică costuri ridicate și scadențe scurte, în timp ce riscurile de curs valutar persistă.

9. Volatilitatea veniturilor bugetare

Particularitățile structurale ale economiei limitează planificarea bugetară pe termen lung, amplificând riscurile economice.

10. Influența inflației

Aproximativ o treime din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar ponderea mare a cheltuielilor pentru alimente și băuturi (40%) face ca populația să fie extrem de vulnerabilă la creșterile de prețuri.