Amendament scandalos cu privire la societățile de plată! Asociația Băncilor cere retragerea pentru consultări publice

Asociația Băncilor din Moldova își exprimă îngrijorarea privind efectele amendamentelor ce vizează discriminarea societăților de plată din Moldova și solicită retragerea acestora pentru consultări publice suplimentare

Amendamentul la proiectul de lege nr. 478/2022 prevede exceptarea sucursalelor înființate în RM de societățile de plată, licențiate în statele – membre UE, de cerințe de licențiere stabilite de cadrul național, ceea ce constituie un factor discriminatoriu în raport cu societățile de plată (inclusiv investitori străini) care se conformează cerințelor respective.

În opinia ABM, impactul negativ al propunerii se va manifestă pe următoarele dimensiuni:

Reducerea capacității de supraveghere a sectorului financiar

ABM susține și consideră că obiectivul urmărit prin amendament de a facilita accesul serviciilor de plată din țările UE urmează să reprezinte o prioritate pentru autoritățile naționale.

Acesta urmează să fie realizat cu instrumente ce corespund principiilor transparenței, nediscriminării și care nu afectează eforturile recente ale autorităților publice, de comun cu partenerii de dezvoltare, în crearea și consolidarea unui sistem financiar transparent și sustenabil.

Este evident că acest instrument este unul eficient la nivelul țărilor UE atunci când organul de supraveghere la nivelul UE are competențe directe asupra societăților de plată din toate statele membre, ceea ce este lipsă în cazul Republicii Moldova, la această etapă.

Atenționăm că amendamentul reprezintă un precedent periculos, deoarece și alte sectoare din economie vor fi îndreptățite să solicite o abordare similară (activitatea bancară, de creditare non-bancară, asigurări, etc.).

ABM pledează pentru ca sectorul financiar să fie obiectul unui cadru de reglementare și de supraveghere menit să promoveze stabilitatea financiară și să protejeze clienții serviciilor financiare.

Încălcarea principiilor de bază ale concurenței

Amendamentul prevede condiții discriminatorii în activitatea de întreprinzător ceea ce afectează negativ și grav concurența loială, precum și, comportamentul investițional al celor defavorizați, respectiv a societăților de plată existente la moment pe piață.

Conform Directivei UE privind serviciile de plată (Directiva UE 2015/2366, pct.33 din preambul) autoritățile europene “ar trebui să garanteze concurența loială pe această piață, evitând discriminarea nejustificată împotriva oricărui actor existent pe piață.”.

Amendamentului înaintat contravine prevederilor Directivei UE privind serviciile de plată, și anume necesitatea obținerii unei autorizații din partea statului membru, existența obligației unui capital inițial diferit în funcţie de serviciile de plată care se prestează, etc.

Amendamentul propus riscă, de asemenea, să compromită eforturile Moldovei de aderare la SEPA (Zona Unică de Plăţi în Euro), sistem ce prevede beneficii pentru cetățeni (costuri și timp redus) pentru plățile efectuate către și din țările europene.

În acest context, ABM solicită excluderea proiectului de lege din ordinea de zi a Parlamentului şi asigurarea unui proces transparent și eficient de consultări publice a amendamentului la proiectul de lege nr.478/2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asociatia bancilor #societati #amendament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.