Credit Suisse va împrumuta până la 54 miliarde de dolari de la Banca Centrală a Elveţiei pentru a nu se prăbuşi

Credit Suisse vrea să împrumute până la 50 de miliarde de franci elveţieni (54 de miliarde de dolari) de la Banca Centrală Elveţiană şi să răscumpere aproximativ 3 miliarde de franci elveţieni din datoria sa, în încercarea de a-şi spori lichidităţile şi de a calma investitorii, la o zi după ce preţul acţiunilor băncii s-a prăbuşit, scrie FT.

Banca Naţională a Elveţiei a declarat miercuri că este dispusă să ofere o garanţie de lichiditate pentru Credit Suisse, după ce acţiunile creditorului cu probleme au scăzut cu până la 30%.

Vânzarea a avut loc după ce preşedintele Saudi National Bank, un acţionar majoritar al Credit Suisse, a exclus orice altă investiţie. De asemenea, a fost urmată de turbulenţele de pe piaţa mondială a acţiunilor bancare în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank.

Într-o declaraţie de joi, Credit Suisse a declarat că a luat decizia „de a-şi consolida preventiv lichidităţile”, împrumutând fondurile de la banca centrală elveţiană în cadrul unei facilităţi de împrumut şi a unei facilităţi de lichiditate pe termen scurt.

Aceasta intenţionează să facă o ofertă publică de cumpărare în numerar pentru 10 titluri de creanţă denominate în dolari americani în valoare de până la 2,5 miliarde de dolari şi patru titluri de creanţă de rang superior denominate în euro în valoare de până la 500 milioane de euro. Ofertele vor expira pe 22 martie.

Directorul general Ulrich Körner a declarat că aceste măsuri „demonstrează o acţiune decisivă de consolidare a Credit Suisse, pe măsură ce ne continuăm transformarea strategică”. Restructurarea lui Körner a inclus vânzarea unei părţi din banca de investiţii a Credit Suisse şi reducerea a mii de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca centrala a elvetiei #Credit Suisse #imprumut

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie