Analiză BBC. De ce s-au prăbușit cele două bănci americane, Silicon Valley Bank și Signature Bank

16 Mart. 2023, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2023, 10:24 // Actual //  bani.md

Valoarea acțiunilor unor bănci s-a prăbușit în întreaga lume după ce două bănci americane au dat faliment. Jurnaliștii BBC au centralizat toate informațiile legate de aceste evenimente economice, pentru a explica ce înseamnă asta și cât de grav este.

Atunci când însuși președintele SUA se străduiește să le spună oamenilor că banii lor sunt în siguranță, înseamnă că guvernul ia în serios un accident financiar, subliniază BBC.

Asigurările date luni de Joe Biden nu au fost doar pentru clienții celor două bănci falimentare. Există ramificații mai largi, în SUA și în întreaga lume.

Iată câteva dintre marile întrebări care au apărut în urma prăbușirii Silicon Valley Bank (SVB) și Signature Bank.

De ce au dat faliment Silicon Valley Bank și Signature Bank?

Silicon Valley Bank – care era specializată în acordarea de împrumuturi companiilor din domeniul tehnologiei – a fost închisă de autoritățile de reglementare din SUA, care i-au confiscat activele. Este cel mai mare faliment al unei bănci americane din ultimii 15 ani, de la criza financiară din 2008.

Banca încercase să strângă bani pentru a acoperi o pierdere rezultată din vânzarea de active afectate de creșterea ratelor dobânzilor. Când au aflat de aceste probleme, clienții s-au grăbit să își retragă fondurile, ceea ce a dus la apariția unei crize de numerar.

Duminică, autoritățile au preluat și Signature Bank din New York, care avea mulți clienți implicați în criptomonede și care a fost considerată instituția cea mai vulnerabilă la un atac bancar similar.

Atât SVB, cât și Signature Bank erau specializate într-un singur sector. De asemenea, erau prea expuse la active ale căror valori au fost presate de creșterea ratelor dobânzilor.

Ce alte bănci sunt în pericol?

Acțiunile băncilor din SUA, Asia și Europa s-au prăbușit în urma colapsului SVB și Signature Bank, investitorii fiind îngrijorați de starea generală a sectorului bancar.

Creditorii mai mici din SUA au fost deosebit de afectați, deși marți și-au revenit. Vânzarea inițială a avut loc în ciuda faptului că aceștia și-au asigurat clienții că au acces la suficient numerar pentru a se putea proteja în caz de șocuri.

Investitorii sunt îngrijorați de faptul că eșecurile celor două bănci sunt un semn al problemelor altor firme. Deoarece majoritatea băncilor s-au expus în numeroase sectoare și, de asemenea, au o mulțime de numerar la îndemână, se presupune că riscul pentru restul sectorului bancar este scăzut.

Cu toate acestea, falimentele au scos în evidență faptul că multe bănci prezintă mai multe riscuri decât par la prima vedere, deoarece multe dintre ele vor fi suferit pierderi din investițiile în obligațiuni guvernamentale pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut, împingând valoarea acestora în jos.

Aceasta este o perspectivă la care investitorii s-au trezit în ultimele zile și este unul dintre motivele pentru care acțiunile băncilor au scăzut – explică BBC.

Ce industrii sunt afectate?

SVB este un creditor esențial pentru întreprinderile aflate la început de drum (start-up), astfel încât prăbușirea sa a generat temeri legate de un impact în lanț asupra multor industrii, de la tehnologia climatică la cercetarea medicală.

Compania este partenerul bancar pentru aproape jumătate din companiile americane din domeniul tehnologiei și al sănătății finanțate prin capital de risc, care s-au listat la bursă anul trecut.

Una dintre companiile care a fost prinsă în colaps a fost comerciantul de artizanat online Etsy, cu sediul în SUA.

La sfârșitul săptămânii, compania a declarat că a înregistrat o întârziere în emiterea plăților către unii vânzători, având legătură cu prăbușirea SVB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Sept. 2026, 09:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 09:04 // Actual //  Ursu Victor

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.