Amenzi, controale și executări silite: peste 43 milioane de lei recuperate de Fisc în cinci zile

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a aplicat sancțiuni, a dispus executări silite și a intensificat controalele fiscale în perioada 15–19 decembrie 2025, stabilind obligații suplimentare la buget în valoare de 17,67 milioane de lei. Potrivit datelor oficiale, 13,07 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 4,60 milioane de lei sunt amenzi fiscale.

În intervalul menționat, Direcția generală control a emis 94 de decizii privind încălcarea legislației fiscale. Totodată, au fost întocmite 41 de procese-verbale contravenționale, cu amenzi aplicate în sumă de 61,6 mii de lei.

Pentru stingerea restanțelor față de bugetul public național, SFS a încasat prin executare silită 43,43 milioane de lei. Cea mai mare parte a sumei, 42,94 milioane de lei, a fost recuperată din conturile bancare ale contribuabililor restanțieri, iar alte 0,49 milioane de lei din casieriile acestora. În urma acțiunilor preliminare de conformare, contribuabilii au achitat suplimentar restanțe în valoare de 7,26 milioane de lei.

În ceea ce privește rambursările, SFS a emis 105 decizii privind restituirea TVA, fiind acceptată spre restituire suma de 133,59 milioane de lei.

Tot în această perioadă, Serviciul Fiscal de Stat a preluat în evidență 14 dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 19,12 mii de lei, provenite de la MAI, CNA, instanțe de judecată și structuri ale SFS. Din comercializarea acestor bunuri, la bugetul de stat au fost transferate 43,22 mii de lei.

În ansamblu, în perioada 15–19 decembrie 2025, încasările la bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit circa 1,3 miliarde de lei. De la începutul anului, încasările au ajuns la aproximativ 76,6 miliarde de lei, în creștere cu 9,4 miliarde de lei sau cu 14% față de perioada similară a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#executare silită #amenzi #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA