Aeroportul Chișinău se extinde: patru companii, în cursa pentru un proiect de 800 de milioane de lei

Patru oferte comerciale au fost depuse pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional „Eugen Doga” din Chișinău, iar acestea urmează să fie evaluate de administrația aerogării. Anunțul a fost făcut de administratorul Aeroportului Internațional Chișinău, Sergiu Spoială, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

Potrivit acestuia, termenul-limită de depunere a expirat pe 17 decembrie, iar desemnarea ofertei câștigătoare va permite demararea lucrărilor. „Avem patru oferte comerciale. Fiecare va fi examinată și, în cazul în care una dintre ele va corespunde criteriilor înaintate, va fi declarată câștigătoare. Semnarea contractului va însemna lansarea lucrărilor”, a declarat Sergiu Spoială.

Extinderea terminalului vine în contextul unor recorduri istorice de trafic aerian. Aeroportul Internațional Chișinău a depășit în 2025 pragul de cinci milioane de pasageri deserviți, iar anul încă nu este încheiat. „Anul trecut am atins recordul de 4 milioane de pasageri, iar în acest an am depășit 5 milioane. Cifra finală va fi și mai mare”, a precizat administratorul aerogării.

Proiectul de modernizare prevede, în prima etapă, extinderea terminalului cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, investiție estimată la 150–160 de milioane de lei. Ulterior, va urma modernizarea completă a infrastructurii și a echipamentelor, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la circa 800 de milioane de lei.

Potrivit lui Spoială, lucrările vor fi realizate integral din sursele proprii ale companiei, fără contractarea de credite sau atragerea de finanțări externe.

După finalizarea proiectului de reconstrucție, Aeroportul Internațional Chișinău își va majora capacitatea de operare, urmând să poată gestiona anual până la 7,5 milioane de pasageri, cu aproximativ 1,5 milioane mai mult decât în prezent.

Administratorul AIC a mai menționat că diversificarea rutelor directe și îmbunătățirea condițiilor pentru pasageri sunt esențiale pentru menținerea loialității călătorilor, inclusiv în perspectiva reluării zborurilor civile în Ucraina. Potrivit Agenției Proprietății Publice, finalizarea lucrărilor de extindere a terminalului este planificată pentru sfârșitul anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#oferte comerciale #Aeroport #reparatie #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.