Marea Demisie s-a transformat în Marele Regret! Au demisionat, dar nu au găsit un job mai bun

15 Nov. 2022, 10:01
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
15 Nov. 2022, 10:01 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Ultimii angajați care s-au alăturat fenomenului supranumit „Marea Demisie” se chinuie să își găsească un nou loc de muncă mai mult decât se așteptau, iar situația lor duce la apariția unui nou fenomen: „Marele Regret”, scrie Fortune.

Un nou sondaj al companiei Harris Insights and Analytics a analizat experiența prin care au trecut 2.000 de persoane care își caută un loc de muncă, potrivit Bloomberg. Peste 70% dintre ei au spus că a fost mai greu să își găsească un job mai bun decât anticipau înainte să își dea demisia de la vechiul job.

Piața locurilor de muncă este un mediu foarte confuz în acest moment. Din angajații care intenționează să își păstreze locul de muncă, aproape două treimi au spus că acest lucru se datorează faptului că le place ceea ce fac în acest moment și de aceea nu au niciun motiv să plece. Unul din cinci angajați au recunoscut că nu au un job de vis, dar că salariul și beneficiile sunt prea bune ca să renunțe la ele. Restul de 17% au spus că ar fi ideal să poată să își schimbe locul de muncă, dar că într-o economie atât de nesigură și cu o lume în prag de recesiune, nu doresc să își riște securitatea financiară pe care o au dacă nu își dau demisia – și pe bună dreptate.

În timp ce companiile raportează creșteri puternice ale numărului de angajări noi luna trecută, șomajul a început din nou să câștige teren. Companii precum Meta, Peloton, Twitter sau Lyft au concediat deja zeci de mii de angajați în ultimul timp. Aceste condiții instabile ar putea să șocheze milioanele de angajați care anul trecut simțeau că dețin puterea asupra angajatorilor.

Aproape trei sferturi dintre cei care își caută un loc de muncă sunt de părere că managerii care se ocupă de angajări lasă de dorit, ignorând de multe ori cererile candidaților și refuzând să îi primească la interviu. În consecință, două treimi dintre aceștia au spus că regretă faptul că nu au început să caute un loc muncă nou mai devreme și cam tot atât de mulți au spus că le-ar fi fost mai ușor să își găsească un job pe placul lor anul trecut sau în 2020. Un sfert dintre angajații care și-au dat demisia în timpul pandemiei au ajuns să își regrete decizia.

Suntem la capătul unui drum lung: 60% dintre cei care își caută un loc de muncă spun că procesul a durat peste 6 luni și mulți dintre ei spun că au aplicat pentru mai mult de 50 de joburi. Frustrarea și căutările îndelungate pentru un loc de muncă au dus la situația în care 51% dintre șomeri sunt de acord că, în aceste condiții, ar accepta orice job care li se oferă. Acesta este încă un semn că Marea Demisie s-ar putea să fi ajuns la final. Dar lucrurile nu au arătat prea bine pentru cei care și-au căutat un loc de muncă de mai mult timp. Un raport din luna iulie realizat de Joblist a descoperit că un sfert dintre angajații care și-au dat demisia în timpul pandemiei au ajuns să își regrete decizia.

Un sondaj Harris din martie 2022 a descoperit că peste o treime dintre participanții care regretă că și-au dat demisia au spus că la noul loc de muncă echilibrul dintre viața personală și job s-a deteriorat, noul job este diferit de ceea ce li s-a spus despre el și că le este dor de mediul în care lucrau la vechiul loc de muncă.

Mărturiile angajaților sugerează faptul că puterea a revenit în mâinile angajatorilor, care s-ar putea să mizeze tot mai mult pe „angajații bumerang” – persoane care și-au dat demisia, dar care nu au reușit să își găsească un loc de muncă mai bun și acum se întorc la jobul vechi – atâta timp cât sunt de acord să nu le scoată ochii angajaților cu decizia pe care au luat-o atunci când au plecat.

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!