Analiză: Creditarea netă a economiei țării în 2020 a atins unul dintre cele mai minime niveluri din istorie

23 Aug. 2021, 09:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
23 Aug. 2021, 09:17 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Creditarea netă a economiei Republicii Moldova în 2020 a atins nivelul minimum din istorie. Volumul creditelor nete acordate de către bănci a fost de doar 520 de milioane de lei, față de 18,8 miliarde în octombrie 2014, începutul crizei bancare. Partea bună este că în acest an, după 7 ani de cădere, este înregistrat un proces rapid de recuperare. În primă jumătate a anului, creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. Asta afirmă expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, creditarea netă este volumul de credite acordat de către bănci companiilor, minus depozitele pe care companiile le țin în bănci, iar acest indicator arată în ce măsură companiile din Republica Moldova apelează la bănci pentru credite de dezvoltare sau pentru credite de cheltuieli curente.

Veaceslav Ioniță a spus că anul trecut volumul creditelor acordate companiilor din Republica Moldova  era de 29,4 miliarde de lei. Totodată, companiile i țineau sub formă de depozite în bănci aproape 29 de miliarde de lei. Astfel, volumul total de credite nete date de către bănci sectorului real al economiei a fost de doar 520 de milioane de lei. „Așa ceva nu a fost niciodată. În 1999 volumul de credite nete a scăzut până la 580 de milioane de lei. Criza din 1999 a afectat economia, dar foarte rapid și-a revenit. Din 2014 am asistat la o prăbușire care s-a temperat în 2018-2019, iar în 2020 am ajuns la fundul gropii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că în prezent avem un proces destul de rapid de recuperare. Creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. De trei ori mai mult decât anul trecut, iar până la sfârșitul anului ar putea crește cu încă 1,5-2 miliarde de lei. „În felul acesta, în doi-trei ani vom recupera o parte importantă din căderea din ultimii ani. Practic putem constata că creditarea netă a sectorului real al economiei ne arată că economia Republicii Moldova a trecut printr-o criză profundă începând cu anul 2014, până în 2020 și doar în 2021 noi avem primele semne reale că economia începe să recupereze”, a spus economistul.

Analistul economic a mai precizat că în 2013 volumul creditelor din sectorul bancar oferit companiilor a atins cifra de 37,3 miliarde de lei. La începutul crizei de la sfârșitul anului 2014, volumul depozitelor companiilor în bănci era de 20 de miliarde de lei. După, au urmat doi ani când aceste depozite au scăzut, dar și volumul de credite. Companiile, banii pe care îi aveau în bănci, 5 miliarde d elei, i-au sustras pentru cheltuieli curente.

Potrivit expertului, companiile, din 2015 și până în 2020, și-au majorat cu 14 miliarde de lei depozitele în bănci. Dacă în 2015 dețineau 14 miliarde de lei, în 2020 această sumă a crescut până la aproape 29 de miliarde de lei. „Companiile din Republica Moldova nu au soluții pentru banii lor. Criza prin care a trecut economia noastră a oprit orice activitate economică și investițională și companiile nu că nu apelează la credite pentru a-și desfășura activitatea, ele banii lor nu îi cheltuie, nu știu ce să facă cu ei și îi țin în bănci”, a menționat expertul.

Creditarea netă s-a prăbușit în ultimii șapte ani, spune Veaceslav Ioniță, nu din cauza reducerii portofoliului de credite, care și el a scăzut, dar cel mai mult din cauza că, companiile își țineau banii în bănci. Companiile nu atât de tare și-au redus creditele luate de la bănci, dar ele nu știu în ce să investească, nu au soluții investiționale și banii lor îi țin în bănci. „Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem nu este de ce băncile nu creditează sectorul real al economiei?, dar de ce companiile nu se creditează din resursele lor, de ce companiile preferă să țină banii în bănci decât să-i investească. În cinci ani, volumul de bani pe care companiile nu îi investesc, dar au decis să-i țină bani morți în sistemul bancar, a crescut cu 14 miliarde de lei. Ce s-a întâmplat în economia noastră dacă oamenii nu vor să investească?”, s-a întrebat retoric Veaceslav Ioniță.

În 2021, afirmă economistul, avem prima înviorare și este legată de faptul că începând cu 2018 crește portofoliul de credite. Volumul mediu de credite oferite economiei de către sectorul bancar în 2018 era de 25,5 miliarde de lei. După, s-a înregistrat în fiecare an creșteri. Însă, paradoxul este că au crescut mai repede depunerile companiilor în bănci, decât volumul de credite acordate. Pe de o parte, unele companii luau bani sub formă de  credite, pe de altă parte, alte companii, nu aveau ce face cu banii lor. În timp ce a crescut portofoliul de credite cu 4 miliarde de lei, depozitele au crescut cu 7 miliarde de lei.

Analistul a făcut un top 10 al ramurilor pe care le-a creditat sectorul bancar din octombrie 2014, când volumul de credite oferite de către bănci a atins apogeul, de 48 de miliarde de lei și din luna iunie 2021, când volumul de credite a ajuns la 50 de miliarde de lei. În octombrie 2014 exista o singură ramură dominantă, care se credita și era vorba de comerțul, care era 20 de miliarde de lei. În 2021, afirmă analistul, tabloul este totalmente  diferit. Avem practic trei domenii prioritare care au practic același volum de credite și însumează 60% dintre toate creditele oferite de către bănci.

În primul rând este vorba de creditarea oferită procurării și construcției imobilelor, ramură care a sărit de pe locul 8 în 2014 pe locul doi în luna iunie. Dacă în 2014 erau 2,3 miliarde de lei credite oferite pentru imobile, în luna iunie s-a ajuns la 9,3 miliarde de lei. A doua ramură sunt creditele de consum, care de pe locul 4 a ajuns pe 3, de la 2,9 miliarde de lei în 2014 la 8,9 miliarde de lei în iunie 2021. Și cea dea treia ramură este agricultura, care de pe locul 6 a ajuns pe locul 4, cu o creștere de 1,3 miliarde de lei.

Potrivit expertului, toată activitatea care a avut loc în ultimii ani arată interesul față de persoanele fizice, deoarece creditarea imobilelor și creditele de consum sunt solicitate de către persoanele fizice. „Tabloul care s-a schimbat în ultimii ani nu ține de agenții economici, dar ține de populație. Dacă înainte băncile preferau să crediteze companii, care vindeau marfă consumatorilor, în prezent băncile lucrează direct cu consumatorul. De fapt acum băncile nu finanțează afacerea, dar finanțează consumul”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că două elemente importante care au marcat în ultimii cinci ani tot ce se întâmplă în Republica Moldova sunt structura portofoliul de credite și structura depozitelor companiilor comerciale. Astfel, între 2015-2016, volumul de credite acordate în lei era relativ egal cu volumul de credite acordate în valută străină. Începând cu 2018 a început să crească creditarea în valută națională. În prezent, 72% sau 7 din 10 lei care sunt dați pentru credite sunt oferiți în lei. În toată această perioadă, depozitele companiilor au fost în proporție de 60% în valută națională, restul în valută străină.

Realitatea Live

05 Feb. 2023, 19:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Feb. 2023, 19:42 // Actual //  Lupu Eduard

La 347 de zile de când Rusia a invadat Ucraina, situația de pe front este din ce în ce mai grea pentru trupele Kievului, care încearcă să reziste în Bahmut, orașul pentru care Moscova aruncă totul în luptă. Între timp, sabotorii susțin că lovesc Kremlinul chiar cu ajutorul poporului rus, deși oficial ei nu există.

Batalionului Bratstvo, un grup de voluntari ai forțelor speciale ucrainene, au dus lupta dincolo de linia frontului din Ucraina adânc în inima Rusiei, scrie The Guardian, care a stat de vorbă cu Taras (23 de ani), Vladislav (21 de ani) și comandatul lor, Olexii (39 de ani) la Kiev, la revenirea dintr-o misiune pe care guvernul ucrainean ar nega-o.

Membrii batalionului Frăția, așa cum s-ar traduce în limba română, ar fi implicați în răpirea unor înalți oficiali ai Kremlinului, distrugerea infrastructurii militare cheie și doborârea unor avioane inamice pe teritoriul rusesc.

Voluntarii din Bratstvo au un statut aparte, fiind tehnic independenți de armata ucraineană, dar acționează cot la cot cu forțele oficiale.

Comandatul Olexii spune că batalionul recrutează în principal civili sau îi culege pe cei care se remarcă din alte batalioane de voluntari. El spune că înțelege de ce misiunile lor trebuie să fie separate de cele oficiale ale armatei și serviciile secrete ucrainene.

De ce nu vorbește Kievul despre oamenii invizibili

Totul se reduce la nervozitatea Occidentului la gândul că Ucraina are capacitatea de a lovi în adâncul Rusiei, așa cum a fost evidențiat de dezbaterea îndelungată cu privire la furnizarea de tancuri Leopard 2 de către Germania și de refuzul SUA și al altora de a furniza avioane de luptă F16.

O mare parte din această anxietate din Occident este probabil legată de amenințarea Kremlinului de a folosi arme nucleare dacă „însăși existența statului este pusă în pericol”.
Cu toate acestea, voluntarii Bratstvo nu se lasă descurajați și insistă ca Putin să se simtă în bătaia puștii pe propriul teritoriu.

„Este foarte ușor pentru noi să trecem granița rusă”, spune zâmbind Vladislav, cel mai tânăr dintre cei trei.

Taras povestește că s-a întors în urmă cu două săptămâni de la ceea ce el a descris ca fiind o operațiune simplă.

„Grupul nostru trebuia să aducă o anumită cantitate de explozibili pe teritoriul Rusiei și să îi lase într-un anumit loc”, spune el. „Nu știu pentru ce și cui era destinat acest explozibil. Dar știu cu siguranță că unii oameni din Rusia sunt gata să-i ajute pe ucraineni”.

Dar în urmă cu șase săptămâni, ar fi finalizat cea mai reușită misiune de până acum.

Ținta, un elicopter cu oficiali ruși

„Am avut sarcina de a distruge un elicopter rusesc care transporta oficiali de rang înalt ai Ministerului rus de Interne”, spune Taras.
„La prima încercare, vremea nefavorabilă a împiedicat vizorul laser să țintească cu precizie ținta. În plus, am avut probleme interne în cadrul grupului, discuții în contradictoriu, așa că am intrat pe teritoriul rusesc, dar ne-am întors, am ținut cont de greșelile noastre… și peste o săptămână am făcut o a doua încercare”.

Grupul operativ format din cinci oameni a pornit la 7 dimineața, străbătând cu ușurință pădurile și câmpurile, pentru a trece în Rusia.
„Apoi am petrecut noaptea în locația respectivă, iar la ora 9 dimineața am auzit un elicopter. Aveam cu mine o mică dronă de recunoaștere și am avut confirmarea că era același elicopter”.

„Am tras cu un sistem portabil de rachete antiaeriene asupra elicopterului de la o distanță de 4 km. Din nefericire, nu am văzut lovitura, deoarece eram atât de departe, dar am auzit explozia. Apoi am fugit rapid de pe pozițiile noastre”, a povestit Taras.

Indiferent dacă oficialii Kremlinului din elicopter au fost uciși sau nu, pentru Taras a fost o misiune de succes, deoarece batalionul și-a atins scopul: războiul era acasă la Putin.
„Am arătat că putem intra pe teritoriul Rusiei și le-am arătat rușilor că ucrainenii pot acționa”, spune tânărul de 23 de ani.

Membrii batalionului au explicat că este foarte demoralizant pentru ruși să știe că sabotori ucraineni pot trage în comandanți lor, iar misiunile lor îi forțează să mobilizeze trupe pentru a-i găsi.

Cum trec sabotorii ucraineni granița

Ultima operațiune din Rusia la care a participat mezinul echipei,Vladislav, a avut loc în urmă cu o lună, în apropiere de orașul rus Belgorod, unde mai multe depozite de muniție au explodat recent.

Micile grupuri operative, adesea formate doar din patru sau cinci oameni, află care sunt rutele sigure către Rusia, analizând urmele lăsate de animale sau cu ajutorul sfaturile celor care făceau contrabandă înainte de război.

Vladislav și camarazii săi de luptă au primit sarcina de a „captura sau ucide unul dintre ofițerii de rang înalt ai FSB”, serviciile de securitate rusești.

„Acesta lucra aproape de granița cu Ucraina, dar pe teritoriul Rusiei”, spune Vladislav. „Aveam traseul mașinii acestui ofițer rus și am decis să pregătim o ambuscadă”.

Dar ofițiterul FSB nu a mai apărut și au fost nevoiți să se întoarcă în Ucraina, însă în timp ce încercau să părăsească teritoriul rusesc au fost suprinși de forțele trimise de Putin la graniță.

Au reușit să ucidă trei polițiști de frontieră ruși și să îl rănească ușor pe altul, pe care l-au luat prizonier în Ucraina, în timp ce un membru al grupului de sabotori a fost împușcat în braț.

Prima zi de Crăciun însângerată

Dar nu întotdeauna totul merge conform planului. În ziua de Crăciun, patru dintre colegii lor, cu vârste cuprinse între 19 și 39 de ani, au fost uciși la 12,5 km în regiunea rusă Briansk, la nord-est de Ucraina.

Olexii a aflat vestea tragică despre „cei mai buni luptători” ai batalionului Frăția în momentul în care a văzut fotografiile camarazilor morți, care zăceau în zăpadă, pe canalele rusești Telegram pe 26 decembrie.
Agenția de presă RIA Novosti, controlată de Kremlin, a relatat că bărbații aveau asupra lor „pistoale mitralieră SIG Sauer, dispozitive de comunicare și navigație și patru bombe cu o capacitate totală de aproximativ 40 kg”.
Potrivit FSB, aceștia erau hotărâți să comită „acte de sabotaj și terorism”.

Modul în care au murit rămâne neclar, iar trupurile lor nu au fost recuperate.

„Nu cunoaștem detaliile, dar presupunem că au intrat din greșeală în linia a doua de apărare a Rusiei. Iar în fața lor, rușii au pus mine în pământ”, a povestit Olexii
Din cauza statutului lor neoficial, poveștile lor nu au putut fi verificate în mod independent, dar sunt convingătoare și credibile, menționează The Guardian.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău