Sancțiunile, făcute praf! Rusia primește piese de avion pe bandă rulantă. Moldova, prinsă în schemă

Occidentul și-a propus să blocheze aviația civilă rusă după invadarea Ucrainei, interzicând exportul de piese pentru aeronave. Un amplu examen al datelor vamale rusești, realizat de departamentul de investigații al postului finlandez Yle, arată însă că strategia a eșuat: între februarie 2022 și septembrie 2024, în Rusia au intrat componente Airbus și Boeing de cel puțin un miliard de euro, deși tranzacțiile erau interzise.

Airbus: piese în valoare de circa 600 mil. de euro;
Boeing: piese de aproape 400 mil. de euro;
peste 4 000 de livrări identificate;

În livrarea pieselor sunt implicate peste 360 de companii din Turcia, China, Emiratele Arabe Unite, Gabon și alte state neafectate de sancțiuni, inclusiv Republica Moldova, care a livrat piese Rusiei de circa 30 milioane de dolari.

Moscova a construit o rețea de intermediari care cumpără componente critice – de la motoare noi până la sisteme radar și computere de bord cu dublă utilizare – apoi le redirecționează spre operatorii ruși. Beneficiare: zeci de companii aeriene, între care S7 Engineering, specializată în întreținerea aparatelor occidentale și aflată pe listele de sancțiuni.

În 2022, Rusia a reținut aproximativ 500 de avioane luate în leasing de la companii occidentale. Pentru a le ține operaționale are nevoie permanentă de piese originale, pe care le obține fie prin această rețea de import paralel, fie prin achiziția de aeronave vechi destinate dezmembrării.

Solicitate de Yle, cele două grupuri au refuzat interviuri și au trimis declarații succinte:

Airbus: „respectăm toate sancțiunile; nu există cale legală de a exporta piese în Rusia, iar producătorii nu pot controla circulația componentelor second-hand”.
Boeing: „din 2022 am suspendat livrările și suportul tehnic; continuăm să respectăm legislația americană și internațională”.
Ambele companii au evitat să explice cum verifică destinația finală a pieselor vândute prin intermediari.

Profesorul Stephen Wright (Universitatea Tehnologică Dublin) notează că Rusia a pierdut teren în producția de aviație civilă, concentrându-se pe sectorul militar. În lipsa pieselor originale, operatorii recurg la copii low-cost și la „canibalizarea” avioanelor vechi, ceea ce degradează standardele de siguranță:

„Nivelul de securitate al zborurilor rusești se întoarce cu ani în urmă; multe incidente nici nu mai sunt raportate, pentru că divulgarea problemelor poate fi periculoasă.”
Deși Wright consideră improbabil ca piesele occidentale să fie folosite direct în aplicații militare – „tehnologia de pe avioanele civile e mai puțin avansată decât cea militară rusă” – el avertizează că menținerea acestei rețele comerciale subminează eficiența regimului de sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piese #Airbus #companii #Boeing

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.