Statul se împrumută, generațiile viitoare plătesc! Datoria externă a sărit de 10,5 miliarde de dolari

Datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut cu 3 %, până la 10,52 miliarde USD, în primul trimestru al anului 2025, pe fondul avansului îndatorării sectorului privat (+270,8 milioane USD) și al unei creșteri moderate a datoriei publice (+33 milioane USD). Raportul datorie externă/PIB s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale față de sfârșitul lui 2024, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datoria pe termen lung rămâne dominantă (74,9 % din total), urcând cu 1,1 % față de finele anului trecut. Împrumuturile scadente în următoarele 12 luni indică o scadență medie implicită de 7,1 ani, semn al creșterii plăților de serviciu ale datoriei și al temperării accesului la noi împrumuturi. Datoria pe termen scurt (25,1 % din total) a urcat cu 8,9 %, reflectând presiuni suplimentare de refinanțare.

Datoria publică externă s-a cifrat la 4,34 miliarde USD (41,3 % din total), aproape integral pe termen lung. În structura pe scadență reziduală, 391 milioane USD din împrumuturile pe termen lung ajung la maturitate în următoarele 12 luni, administrația publică concentrând 97 % din aceste obligații.

Fondul Monetar Internațional este principalul creditor al statului, cu 31,7 % din portofoliu (1,38 miliarde USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale (25,7 %) și de Banca Europeană pentru Investiții (10,7 %). Împrumuturile, alocările de DST și titlurile de datorie însumează 7,35 miliarde USD (69,9 % din datoria externă), în ușoară creștere față de sfârșitul lui 2024, ponderea covârșitoare aparținând datoriilor de stat directe față de organisme financiare internaționale și guverne străine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursări #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie