Anul Nou la ușă bate, dar porumbul rămâne pe deal. A cincea parte din roadă, sub zăpadă

Chiar dacă Anul Nou, 2022 deja bate la ușă, cantități importante de porumb rămân pe câmp. Din cauza umidității ridicate, producătorii nu l-au recoltat. Potrivit Asociației „Agrocereale”, este vorba cam de 20% din porumbul semănat.

Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, a precizat pentru IPN că umiditatea în câmp depășește 18-20%, iar la recoltarea porumbului nu trebuie să fie mai ridicată de 15-16%. Dacă porumbul este recoltat la umiditate mai ridicată, trebuie dus la uscătoriile pentru cereale, care în Republica Moldova sunt puține și sunt vechi, de 30-50 de ani, iar cantitățile pe care le pot prelucra nu sunt mari.

În anul curent, recolta de porumb în țară a atins 2,5 milioane de tone, ceea ce este un volum record. Au fost semănate și soiuri noi, cu o productivitate de 14-15 tone la hectar, adică de 2-3 ori mai mare față de soiurile tradiționale, a specificat președintele Asociației „Agrocereale”.

60-70% din ceea ce s-a strâns va merge la export. Ceea ce rămâne acoperă pe deplin necesitățile interne. Porumbul moldovenesc se exportă în peste 30 de state ale lumii, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Malaezia, Egipt, China, Italia. Cele mai mari cantități de porumb recoltat în Republica Moldova au ajuns în Turcia.

#porumb #recolta #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul campaniei „Moldova care ne unește”, cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați ce obiecte, persoane sau valori se asociază cel mai mult cu țara lor. Răspunsurile au scos în evidență o combinație de tradiții, simboluri culturale, dar și aspirații sociale.

Pentru mulți, Moldova înseamnă familie, copii fericiți și un trai decent. Alții au pus accent pe tradițiile și cultura populară. „Tradițiile, în primul rând. Poporul Moldovei și cât e de primitor”, a afirmat un alt intervievat.

„Mâncarea noastră tradițională, foarte gustoasă, dar chiar tradițiile noastre sunt frumoase”, a declarat o tânără. Un alt respondent a completat: „Mămăliga, muzică, nunți”.

Printre răspunsuri s-au regăsit și repere istorice și culturale. Cetățenii au menționat „Ștefan cel Mare, mâncarea națională, limba română”, dar și locuri simbolice: „Orheiul Vechi, Soroca și Chișinăul, pentru că aici locuiesc de când sunt mică, aici m-am născut și asta e casa mea”.

Un alt element care definește Moldova, în opinia oamenilor, este spiritul comunitar. „Cu un spirit bun de dispoziție, de atitudine, pozitivism aș zice, sper bunătate și suport emoțional”, a subliniat o femeie.

„Vin, bineînțeles, vinul nostru este cel mai bun”, a completat o altă persoană.

Vox-ul realizat în cadrul campaniei „Moldova care ne unește” scoate în prim-plan legătura puternică a oamenilor cu tradițiile, dar și dorința ca Moldova să fie asociată cu bunăstarea și unitatea.

#Moldova care ne unește