Aproape 88 de milioane de lei pentru „hârtie”: AND a lansat licitația pentru studiul autostrăzii Ungheni

Peste 87,8 milioane de lei, fără TVA, sunt prevăzuți pentru elaborarea studiului de fezabilitate al unui tronson de aproximativ 125 de kilometri din autostrada A8, care va lega Ungheniul de Chișinău. Suma înseamnă circa 703 mii de lei pentru fiecare kilometru de drum analizat. Banii provin din Fondul Rutier.

Administrația Națională a Drumurilor a lansat licitația pentru achiziționarea serviciilor de proiectare necesare elaborării studiului de fezabilitate pentru tronsonul care va începe la nodul rutier din Ungheni și va continua până la intersecția cu drumurile M5/R5, în apropierea satului Budești, municipiul Chișinău.

Studiul va stabili practic cum ar urma să fie construită această porțiune a autostrăzii, ce lucrări vor fi necesare și care vor fi costurile. În cadrul procesului de elaborare a studiului tehnico-economic vor fi realizate studii de trafic, expertize tehnice, evaluarea impactului asupra mediului, identificarea terenurilor necesare, soluții pentru relocarea rețelelor, documentație grafică, analize tehnico-economice, estimări de costuri, devize și altele.

Documentația va trebui să țină cont de legislația Republicii Moldova, de documentele normative în construcții, standardele naționale și europene aplicabile, precum și de bunele practici în domeniul proiectării infrastructurii rutiere.

Studiul de fezabilitate va constitui baza pentru etapele ulterioare de proiectare și construcție a autostrăzii A8 Ungheni–Chișinău–Odesa.

Companiile interesate pot depune ofertele pentru participarea la licitație până la 21 septembrie 2026, ora 10:00. Valoarea estimată a contractului este de 87 880 953 de lei, fără TVA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#studiu de fezabilitate #autostrada ungheni-chișinău #Administrația de Stat a Drumurilor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria publică totală a Statelor Unite a depășit pentru prima dată pragul de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor Departamentului Trezoreriei și amplifică temerile cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice americane, scrie REUTERS.

Cele mai recente date arată că datoria ajunsese la 40.047 de miliarde de dolari. Din această sumă, 32.266 de miliarde de dolari reprezintă titluri de Trezorerie deținute de public, iar aproximativ 7.782 de miliarde de dolari sunt datorii între instituțiile guvernamentale.

Creșterea accelerată a datoriei este pusă atât pe seama cheltuielilor extraordinare din perioada pandemiei de COVID-19, cât și pe deciziile fiscale adoptate în timpul administrațiilor Donald Trump și Joe Biden, în contextul în care cheltuielile pentru programele sociale și plata dobânzilor cresc mai rapid decât veniturile statului.

Aproximativ o treime din avansul datoriei din ultimii ani s-a produs în timpul pandemiei, când autoritățile americane au recurs la împrumuturi masive pentru finanțarea pachetelor de sprijin economic.

În primul mandat al lui Donald Trump, datoria publică a SUA a crescut cu aproximativ 7.800 de miliarde de dolari, iar peste jumătate din această sumă s-a acumulat în ultimele nouă luni ale mandatului, pe fondul crizei generate de pandemie.

După revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, datoria SUA a mai crescut cu aproximativ 3.800 de miliarde de dolari. Astfel, în cele două mandate ale sale, creșterea cumulată ajunge până în prezent la aproximativ 11.600 de miliarde de dolari.

În timpul mandatului lui Joe Biden, datoria publică a crescut cu aproximativ 8.400 de miliarde de dolari. Pe lângă cheltuielile destinate redresării după pandemie, administrația Biden a finanțat proiecte majore de infrastructură, programe de susținere a energiei curate și alte inițiative federale.

Organizațiile care monitorizează situația finanțelor publice avertizează că Statele Unite riscă să se confrunte cu o criză a datoriei dacă autoritățile nu reduc deficitul bugetar prin majorarea veniturilor, diminuarea cheltuielilor sau o combinație a celor două măsuri.

Un alt semnal de îngrijorare vine din partea investitorilor externi. Aceștia dețin aproape o treime din titlurile de Trezorerie americane, însă cererea lor a scăzut în ultimul an.

Depășirea pragului de 40.000 de miliarde de dolari pune din nou în centrul atenției problema costului tot mai mare al serviciului datoriei, într-un moment în care dobânzile ridicate măresc presiunea asupra bugetului federal și limitează spațiul pentru alte cheltuieli publice.