Energocom cere majorare de 45% la gaz, iar șeful câștigă 1,2 milioane pe an. Junghietu nu vede problema în salarii

20 Aug. 2026, 09:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
20 Aug. 2026, 09:28 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Salariile angajaților Energocom nu reprezintă o problemă în structura tarifelor la gaze și energie electrică, întrucât costurile administrative au o pondere foarte mică în prețul final achitat de consumatori, a spus în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV, ministrul Energiei, Dorin Junghietu în contextul discuțiilor privind veniturile conducerii Energocom și nivelul tarifelor solicitate pentru gazele naturale.

Junghietu a afirmat că aportul costurilor administrative în tarif este de ordinul câtorva bani și a subliniat că angajații companiei lucrează inclusiv în weekend pentru a asigura aprovizionarea țării cu resurse energetice.

„6 bănuți totuși e o cifră infimă și acolo sunt oameni care lucrează practic și în weekend pentru a menține aprovizionarea țării cu resurse energetice”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, comparația cu salariile din sectorul energetic european nu este neapărat relevantă, însă trebuie luat în calcul rolul pe care îl are Energocom în securitatea energetică a Republicii Moldova.

„Nu știu dacă e oportun să comparăm și salariile pe care le au energeticienii în Europa, unde sunt salarii mult mai mari. Reieșim din realitățile noastre, ei totuși asigură țara cu energie electrică”, a spus ministrul.

Junghietu a insistat că presiunea principală asupra tarifelor nu vine din salariile sau cheltuielile administrative ale companiei.

„Costurile administrative au o pondere infimă în tarifele la gaze și la energie electrică”, a declarat acesta.

Ministrul a sugerat că autoritățile trebuie să caute economii în alte componente ale tarifelor, inclusiv în costurile legate de verificarea contoarelor și alte operațiuni tehnice.

„Sunt celelalte costuri, verificări, contoare, unde chiar trebuie să umblăm”, a afirmat Junghietu.

Declarațiile vin în contextul în care directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de aproximativ 1,2 milioane de lei, echivalentul a circa 99,6 mii de lei pe lună.

Pe lângă salariu, acesta a raportat 36 de mii de lei sub formă de diurne și aproximativ 14,2 mii de lei în tichete de masă, ceea ce ridică veniturile aferente funcției de la Energocom la peste 1,24 milioane de lei pentru anul trecut.

Subiectul a intrat în atenția publică și pe fondul solicitării Energocom privind majorarea tarifului reglementat pentru gazele naturale livrate consumatorilor casnici de la 14,41 lei/metru cub la 20,93 lei/metru cub, cu TVA inclus, ceea ce reprezenta o creștere de 45,2%.

Junghietu susține însă că nivelul salariilor din companie nu trebuie privit drept unul dintre principalii factori care împing tarifele în sus, insistând că ponderea cheltuielilor administrative este redusă în raport cu celelalte componente ale prețului final.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.