Aproape un miliard de lei din asigurările moldovenilor a plecat peste hotare! Cine încasează banii

14 Oct. 2026, 12:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2026, 12:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aproximativ un sfert din primele de asigurare încasate în Republica Moldova ajung la companii de reasigurare din străinătate, iar două treimi din aceste sume sunt direcționate către Uniunea Europeană. În urmă cu doar trei ani, situația era diferită. Rusia controla cea mai mare cotă a reasigurărilor cedate de companiile moldovenești, arată o analiză a economistului Vladimir Dolghi, bazată pe datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

În 2025, companiile de asigurări din Republica Moldova au cedat reasigurătorilor prime în valoare de 864,1 milioane de lei, de peste 2,5 ori mai mult decât în 2019, când suma era de 342,1 milioane de lei. Ponderea primelor cedate în reasigurare a crescut de la 21,1% în 2019 la 25,8% în 2025, iar în cele patru trimestre încheiate la 30 iunie 2026 a ajuns la 26,4%.

Din totalul primelor cedate în 2025, aproximativ 579 de milioane de lei, echivalentul a 67%, au fost direcționate către reasigurători cu sediul în Uniunea Europeană. Restul au ajuns, în cea mai mare parte, la companii din alte jurisdicții și la grupuri specializate de reasigurare.

Schimbarea este mare în comparație cu anul 2022, când aproximativ 41% din primele cedate în reasigurare reveneau companiilor sau brokerilor cu sediul în Federația Rusă. La acea vreme, pe lista destinațiilor figurau și Germania, Austria, România și Polonia, însă fără precizarea ponderilor individuale.

Potrivit economistului, datele publicate de BNM pentru anii 2023, 2024 și 2025 nu mai includ Rusia printre țările în care au sediul reasigurătorii. Tranziția nu s-a produs însă direct către piața europeană. În 2023, cele mai mari două ponderi reveneau reasigurătorilor din afara Uniunii Europene, pentru ca ulterior companiile europene să ajungă să domine piața.

Reasigurarea reprezintă mecanismul prin care o companie de asigurări transferă o parte din riscurile asumate către un alt asigurător, în schimbul unei părți din primele încasate. Astfel, în cazul unor accidente sau evenimente care generează despăgubiri foarte mari, povara financiară este împărțită, iar asigurătorul local este protejat împotriva unor pierderi care i-ar putea afecta stabilitatea.

Datele analizate de Vladimir Dolghi arată că mecanismul funcționează în special în cazul daunelor excepționale. În anii 2019, 2024 și 2025, reasigurătorii au acoperit între 93% și 99,6% din despăgubirile aferente unor asemenea evenimente. În schimb, la asigurările obligatorii de răspundere civilă auto internă (RCA), unde predomină daunele obișnuite, contribuția reasigurătorilor a fost de aproximativ 13% în 2025.

Transferul unor asemenea sume peste hotare este însoțit de reguli privind soliditatea financiară a companiilor care preiau riscurile. Din 2023, legislația Republicii Moldova impune ca reasigurătorii finali să dețină un rating de credit de cel puțin BBB+ sau, în lipsa unui rating, să fie supravegheați în baza regimului european Solvabilitate II, într-un stat al UE sau al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și să aibă o rată de solvabilitate de minimum 120%.

Aceste cerințe urmăresc să reducă riscul ca reasigurătorii să nu-și poată onora obligațiile în cazul producerii unor evenimente majore. Potrivit regulilor europene de calcul al capitalului, unui reasigurător cu o rată de solvabilitate de 122% îi este atribuită o probabilitate de nerambursare de 0,24%, similară celei corespunzătoare categoriei de rating BBB.

Vladimir Dolghi atrage însă atenția asupra unei probleme de transparență. Deși societățile de asigurare raportează BNM de două ori pe an ratingul fiecărui reasigurător, autoritatea nu publică o defalcare agregată a expunerilor în funcție de bonitatea acestora.

14 Oct. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Oct. 2026, 11:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Donald Trump anunță pregătirea unor activități „masive” de explorare a petrolului, gazelor și resurselor minerale din Groenlanda, la câteva săptămâni după semnarea unui acord pentru extinderea prezenței militare americane pe insulă. Președintele SUA nu a prezentat detalii despre proiecte, companiile implicate sau calendarul lucrărilor, relatează Reuters. 

„Este pe cale să înceapă o amplă activitate de explorare a resurselor de petrol, gaze și minerale în noua și frumoasa noastră Groenlandă!”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

Liderul american susține că, potrivit unor experți pe care nu i-a identificat, Groenlanda ar avea cantități de petrol ușor accesibil mai mari decât aproape orice altă țară. El nu a prezentat estimările pe care se bazează această afirmație. În pofida formulării „noua noastră Groenlandă”, insula continuă să fie un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei.

Trump a legat anunțul despre resurse de importanța militară a insulei, susținând că poziția acesteia oferă Statelor Unite și Europei un avantaj esențial pentru apărare. În aceeași postare, el a afirmat că viitoarele atacuri asupra SUA ar trece prin Groenlanda, unde sistemele americane ar putea intercepta drone, rachete și alte tipuri de armament.

Declarațiile vin după acordul semnat pe 22 septembrie de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, menit să reducă tensiunile provocate de amenințările repetate ale lui Trump de a prelua controlul asupra insulei. Înțelegerea deschide calea pentru două noi baze americane și pentru sistemul de apărare antirachetă „Golden Dome”, reafirmând suveranitatea daneză și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Noile baze sunt prevăzute la Narsarsuaq, în sud, și Mestersvig, pe coasta estică. Acordul permite și extinderea bazei existente de la Pituffik. Documentul nu stabilește numărul militarilor sau termenele desfășurării și nu reglementează investițiile americane în exploatarea resurselor minerale. Pentru a intra în vigoare, trebuie aprobat de parlamentele Danemarcei și Groenlandei.