Moldova își ridică scutul aerian! Peste 1 miliard de lei pentru protecția cerului până în 2030

Proiectul de lege privind securitatea spațiului aerian național, elaborat de Ministerul Apărării prevede investiții totale de circa 1,05 miliarde de lei până în anul 2030 pentru modernizarea capacităților de monitorizare radar, achiziția de sisteme antiaeriene și instruirea personalului specializat. Bugetul necesar va fi acoperit din trei surse principale: alocările anuale din bugetul curent al Ministerului Apărării, majorarea bugetului instituției la 1% din PIB, precum și prin atragerea fondurilor externe.

Din bugetul actual al Ministerului Apărării sunt planificate alocări în valoare estimativă de 594 milioane de lei, dintre care 114 milioane pentru întreținerea sistemelor de apărare aeriană, 100 milioane pentru achiziția de echipamente, 40 milioane pentru formarea personalului, iar cea mai mare parte, 340 milioane de lei, va merge pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare a spațiului aerian.

Un plus de 460 milioane de lei ar urma să fie mobilizat prin majorarea bugetului Apărării la 1% din PIB, conform Strategiei Sectoriale de Cheltuieli și Cadrului Bugetar pe Termen Mediu. Din această sumă, 280 milioane de lei vor fi destinate supravegherii aeriene, iar 180 milioane de lei pentru completarea arsenalului antiaerian.

În nota de fundamentare se mai precizează că implementarea proiectului va avea efecte financiare directe și indirecte asupra bugetului instituției, iar execuția va fi etapizată pentru a se încadra în limitele anuale de finanțare. Ministerul mai mizează și pe sprijinul partenerilor externi, prin programe precum Facilitățile Europene pentru Pace (EPF), granturi FMF oferite de SUA și alte acorduri bilaterale. Aceste contribuții externe vor reduce presiunea asupra bugetului național și vor accelera realizarea obiectivelor propuse până în 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #buget #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.