Artizanii laundromatelor, puși pe jar. Guvernul: Ne angajăm să protejăm sectorul financiar de banii murdari

Ne angajăm să protejăm sectorul financiar de fluxurile financiare ilicite. În acest scop, vom continua să consolidăm regimul național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, în special prin eliminarea vulnerabilităților identificate în evaluarea MONEYVAL din 2019, se arată în scrisoarea Guvernului adresată FMI pentru obținerea finanțării de 560 mil. USD.

Pentru a spori capacitatea instituțiilor financiare în calitate de „gardieni”, am desfășurat activități de informare a sectorului cu privire la o mai bună înțelegere a riscurilor, implementarea unei abordări bazate pe risc și aplicarea mai eficientă a măsurilor de prevenire care se concentrează pe raportarea tranzacțiilor suspecte, a persoanelor expuse politic, și pe identificarea beneficiarilor efectivi. Ne angajăm să continuăm aceste eforturi, inclusiv prin activități de supraveghere specifice. De asemenea, vom consolida capacitățile autorităților de reglementare și vom îmbunătăți coordonarea între toți actorii relevanți, inclusiv autoritățile de reglementare, organele de drept și sectorul privat. Am adoptat Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020–2025 și vom actualiza evaluarea națională a riscurilor; vom elabora planul de acțiune aferent și vom publica rezultatele”, se mai spune în mesajul Guvernului.

Acum șapte ani Republica Moldova a fost implicată în renumita spălătorie rusească de bani.

Potrivit anchetatorilor, laundromatul rusesc a fost pus în aplicare prin intermediul unor persoane terţe şi magistraţi din Republica Moldova, care prin intermediul unor decizii de judecată confiscau sute de milioane de dolari ale unor companii ruseşti. În perioada 2010-2014, organizaţii criminale, oameni de afaceri din sectorul bancar şi cel imobiliar din Rusia, au transferat, prin aşa-zisa „spălătorie”, peste 22 de miliarde de dolari. Procesul ar fi fost ,,legalizat” de către judecătorii din Republica Moldova. Schema consta în sechestrarea conturilor deţinute de firme din Federaţia Rusă în băncile din Republica Moldova şi Letonia, care mai apoi erau trecute pe numele noilor proprietari. În cele din urmă, sumele enorme ajungeau în mai multe ţări europene. După ce presa a publicat mai multe informaţii privind Laundromat-ul rusesc, Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a început investigaţiile. În 2016 au fost reţinuţi 14 magistraţi şi doi executori judecătoreşti, care semnau decizii de judecată, iar mai apoi le puneau în aplicare. Potrivit anchetatorilor, în dosar ar fi fost implicaţi şi funcţionari de la Banca Naţională a Moldovei. „Spălătoria rusească” a devenit cunoscută ca una dintre cele mai mari operaţiuni de spălare de bani din istoria Europei. Această schemă frauduloasă a fost deconspirată în 2014, după o investigaţie a organizaţiei neguvernamentale „Organized Crime and Corruption Reporting Project”.

#bani #Guvern #laundromat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM