„Atac raider” în lanul cu porumb! Fermierii din Cahul, executați silit în plină recoltare

Deși anul agricol 2025 a adus ploi și recolte bune, agricultorii din raionul Cahul se confruntă cu o criză majoră. În plin sezon de recoltare, mai mulți fermieri au primit notificări de executare silită din partea instituției de microfinanțare Microinvest SRL, cu termen pentru săptămâna viitoare.

Potrivit Asociației „Forța Fermierilor”, cei vizați se află în proceduri de insolvență prin restructurare, cu grafice noi de plată a datoriilor deja aprobate de instanțe. Cu toate acestea, creditorul ar intenționa să preia gajurile depuse ca garanții – inclusiv utilaje și sisteme moderne de irigare – active esențiale pentru continuarea activității agricole.

Organizația atrage atenția asupra caracterului controversat al acestor acțiuni, pe care le califică drept un posibil „atac raider legal” asupra unor afaceri aflate într-o perioadă vulnerabilă, dar cu șanse reale de redresare.

„Fermierii au abia finalizat recoltarea culturilor din grupa I și urmează să culeagă porumbul și floarea-soarelui, din care pot acoperi o parte importantă a datoriilor. Însă instituția financiară acționează cu o grabă suspectă, ignorând ciclul agricol și realitățile din teren”, se arată în comunicat.

Asociația denunță lipsa de implicare a autorităților în sprijinirea micilor producători, în ciuda promisiunilor din ultimii patru ani, și solicită intervenția urgentă a statului pentru medierea conflictului și protejarea fermierilor.

„Sectorul agricol din Cahul, ca și din întreaga țară, are nevoie de sprijin și înțelegere, nu de acțiuni care să ducă la distrugerea unor afaceri viabile. Îndemnăm instituțiile de finanțare la dialog și comunicare”, transmite Forța Fermierilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executare #cahul #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela