Atacul rusesc cu drone asupra portului ucrainean Izmail a distrus 40.000 de tone de cereale

03 Aug. 2023, 10:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Aug. 2023, 10:06 // Actual //  bani.md

Infrastructura portuară ucraineană de pe Dunăre, care este crucială pentru exporturile de cereale, a fost afectată de atacurile nocturne ruseşti de miercuri, a declarat procurorul general ucrainean, citat de Le Figaro.

„Inamicul a atacat instalaţiile portuare şi infrastructura industrială de pe Dunăre”, a precizat procuratura pe Telegram, adăugând că „în urma atacurilor, au fost avariate sau distruse un lift, magazii de cereale, rezervoare ale terminalului de marfă, depozite şi spaţii administrative”.

Aceste atacuri ruseşti au „deteriorat” aproape 40.000 de tone de cereale, a anunţat ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. El a precizat că cerealele erau destinate ţărilor africane, Chinei şi Israelului.

Atacuri cu drone ruseşti în regiunea Odesa

În zori, atacuri cu drone ruseşti au vizat şi infrastructuri portuare din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, provocând pagube materiale, dar fără victime, potrivit autorităţilor. Drone explozive Shahed de fabricaţie iraniană, lansate din Marea Neagră, au vizat Odesa, a precizat armata ucraineană pe Telegram. „Ţinta evidentă a inamicului a fost infrastructura portuară şi industrială a regiunii. Forţele de apărare aeriană au lucrat neobosit timp de aproape trei ore”, a explicat aceasta.

„Atacul a provocat incendii în instalaţiile industriale şi portuare, iar un ascensor a fost avariat”, a adăugat armata, care a precizat că pentru moment nu au fost raportate persoane rănite.

Forţele ruse au lovit de mai multe ori în ultimele săptămâni infrastructura portuară ucraineană de la Marea Neagră, în special la Odesa, de unde se exportau cereale ucrainene în restul lumii.

Un alt atac major cu drone explozive a vizat în cursul nopţii capitala Kiev. Potrivit şefului administraţiei militare a capitalei, Serghei Popko, grupuri de drone Shahed, venite din mai multe direcţii, au intrat simultan pe cerul capitalei. „Toate ţintele – mai mult de zece drone – au fost detectate şi distruse la timp”, a declarat el pe Telegram.

Cu toate acestea, resturi de la dronele doborâte au căzut pe cartierele Solomyansky, Golosiivsky şi Svyatoshynsky. „Există pagube la spaţiile nerezidenţiale şi pe drumuri, dar nu există distrugeri grave sau incendii”, a adăugat administraţia militară. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că au căzut moloz în mai multe cartiere şi că au existat pagube materiale. „Nu există morţi sau răniţi în capitală”, a scris el pe Telegram.

Miercuri, Rusia a anunţat că a lansat manevre navale la care au participat aproximativ cincizeci de nave şi avioane în Marea Baltică, o mare mărginită în principal de ţări NATO pe care Moscova o consideră o ameninţare.

Manevrele „Ocean Shield 2023” implică aproximativ 200 de exerciţii militare cu „peste 30 de nave şi nave de luptă, 20 de nave de aprovizionare, 30 de avioane (…) şi aproximativ 6.000 de militari”, a precizat Ministerul Apărării, adăugând că scopul este de a „verifica capacitatea flotei militare de a apăra interesele naţionale ale Rusiei”.

Guvernatorii regiunilor ruseşti Kursk şi Belgorod au anunţat miercuri că unităţile de „miliţie populară” de autoapărare create recent vor primi arme, ca răspuns la riscul unor incursiuni armate dinspre Ucraina vecină. „De câteva luni, lucrăm la problema furnizării de arme unităţilor de miliţie populară voluntară”, a declarat guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoiţ, pe Telegram.

„Astăzi pot spune că mecanismul a fost găsit (…) Primul lot a ajuns deja la bază. În viitorul apropiat, vom creşte numărul de arme la 300”, a continuat el. „Miliţiile populare voluntare”, o reminiscenţă a epocii sovietice, au fost formate în decembrie pentru „a oferi asistenţă suplimentară forţelor armate, Gărzii Naţionale, poliţiei şi poliţiei de frontieră”, în condiţiile în care „regiunea Kursk este supusă aproape zilnic unor atacuri teroriste dinspre Ucraina”, potrivit Roman Starovoit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Nov. 2024, 09:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Nov. 2024, 09:40 // Actual //  Ursu Victor

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală