Sancțiunile Occidentului nu îl opresc pe Putin, dar lovitura îl stopează pe cel mai bun prieten al Rusiei

După începutul invaziei din Ucraina a lui Vladimir Putin, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a diminua capacitatea mașinii de război. Cu toate astea, aceste măsuri nu îl opresc pe Putin de a continua conflictul din țara vecină, dar ele pot stopa China din planul său de a invada Taiwanul, în viitor.

După pornirea războiului Rusiei, Trezoreria Statelor Unite a adoptat peste 2.500 de sancțiuni economice împotriva Moscovei. Acest acțiuni reprezintă și un avertisment dur din umbră pentru regimul lui Xi Jinping, care a văzut ce înseamnă scoaterea Rusiei de pe piețele energetice din Europa, precum și eliminarea Moscovei din sistemul internațional de plăți SWIFT, potrivit unei analize din Bloomberg.

Unele dintre aceste lovituri afectează grav economia Rusiei. Sancțiunile sunt, fără îndoială, greu de anulat odată implementate – SUA încă pedepsește Cuba la trei generații după revoluția lui Fidel Castro. Există mai mulți factori legați de sancțiuni.

În primul rând, sancțiunile nu provoacă încă fuga de dolar, pe plan internațional. Da, se pare că China și India sunt hotărâte să se asigure că America nu le va putea face niciodată ceea ce i-a făcut Rusiei – sancționând Banca centrală, izolând-o de la sistemele internaționale de plăți și întrerupându-i accesul la tehnologii sensibile.

Dar, așa cum scrie Carla Norrlof de la Universitatea din Toronto, rolul dolarului în finanțele internaționale este de fapt mai puternic decât a fost imediat după Războiul Rece.

În al doilea rând, sancțiunile pot avea succes prin descurajarea viitoarelor încălcări, precum și prin schimbarea comportamentului din prezent. Nu îl vor forța pe Putin să iasă din Ucraina prea curând.

Dar un motiv pentru care se aplică sancțiuni acțiunilor rele este acela de a pune o pauză guvernelor care se gândesc să imite acele acțiuni. Dacă sancțiunile SUA nu schimbă comportamentul lui Putin, dar îl fac pe Xi Jinping din China să se gândească de două ori la atacarea Taiwanului, aceasta este un câștig bun pentru Washington.

În al treilea rând, sancțiunile pot fi eficiente chiar și atunci când nu schimbă regimurile sau comportamentul. Oficialii americani nu cred că sancțiunile împotriva Rusiei îl vor aduce pe Putin la o epifanie morală; ei speră că acele sancțiuni îi vor degrada capacitatea de agresiune, distrugându-i economia și armata în timp. Dar aceste sancțiuni vor îngreuna ca China să domine lumea în domeniul inovării.

În al patrulea rând, și din acest motiv, importanța sancțiunilor pentru politica SUA crește, nu scade. Washingtonul și aliații săi sunt angajați într-o confruntare prelungită cu Rusia beligerantă. SUA duc o competiție atotcuprinzătoare cu China.

Contracararea acestor rivali va necesita limitarea dezvoltării lor economice și militare, ceea ce înseamnă să le refuzi bani, tehnologie și alte instrumente pe care le-ar putea folosi pentru a avansa.

Cu alte cuvinte: administrația președintelui Joe Biden este aproape de a anunța noi restricții asupra investițiilor americane în sectorul high-tech din China și coordonează aceste restricții cu aliații de luni de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ptin #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.