Atacul rusesc cu drone asupra portului ucrainean Izmail a distrus 40.000 de tone de cereale

03 Aug. 2023, 10:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Aug. 2023, 10:06 // Actual //  bani.md

Infrastructura portuară ucraineană de pe Dunăre, care este crucială pentru exporturile de cereale, a fost afectată de atacurile nocturne ruseşti de miercuri, a declarat procurorul general ucrainean, citat de Le Figaro.

„Inamicul a atacat instalaţiile portuare şi infrastructura industrială de pe Dunăre”, a precizat procuratura pe Telegram, adăugând că „în urma atacurilor, au fost avariate sau distruse un lift, magazii de cereale, rezervoare ale terminalului de marfă, depozite şi spaţii administrative”.

Aceste atacuri ruseşti au „deteriorat” aproape 40.000 de tone de cereale, a anunţat ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. El a precizat că cerealele erau destinate ţărilor africane, Chinei şi Israelului.

Atacuri cu drone ruseşti în regiunea Odesa

În zori, atacuri cu drone ruseşti au vizat şi infrastructuri portuare din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, provocând pagube materiale, dar fără victime, potrivit autorităţilor. Drone explozive Shahed de fabricaţie iraniană, lansate din Marea Neagră, au vizat Odesa, a precizat armata ucraineană pe Telegram. „Ţinta evidentă a inamicului a fost infrastructura portuară şi industrială a regiunii. Forţele de apărare aeriană au lucrat neobosit timp de aproape trei ore”, a explicat aceasta.

„Atacul a provocat incendii în instalaţiile industriale şi portuare, iar un ascensor a fost avariat”, a adăugat armata, care a precizat că pentru moment nu au fost raportate persoane rănite.

Forţele ruse au lovit de mai multe ori în ultimele săptămâni infrastructura portuară ucraineană de la Marea Neagră, în special la Odesa, de unde se exportau cereale ucrainene în restul lumii.

Un alt atac major cu drone explozive a vizat în cursul nopţii capitala Kiev. Potrivit şefului administraţiei militare a capitalei, Serghei Popko, grupuri de drone Shahed, venite din mai multe direcţii, au intrat simultan pe cerul capitalei. „Toate ţintele – mai mult de zece drone – au fost detectate şi distruse la timp”, a declarat el pe Telegram.

Cu toate acestea, resturi de la dronele doborâte au căzut pe cartierele Solomyansky, Golosiivsky şi Svyatoshynsky. „Există pagube la spaţiile nerezidenţiale şi pe drumuri, dar nu există distrugeri grave sau incendii”, a adăugat administraţia militară. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că au căzut moloz în mai multe cartiere şi că au existat pagube materiale. „Nu există morţi sau răniţi în capitală”, a scris el pe Telegram.

Miercuri, Rusia a anunţat că a lansat manevre navale la care au participat aproximativ cincizeci de nave şi avioane în Marea Baltică, o mare mărginită în principal de ţări NATO pe care Moscova o consideră o ameninţare.

Manevrele „Ocean Shield 2023” implică aproximativ 200 de exerciţii militare cu „peste 30 de nave şi nave de luptă, 20 de nave de aprovizionare, 30 de avioane (…) şi aproximativ 6.000 de militari”, a precizat Ministerul Apărării, adăugând că scopul este de a „verifica capacitatea flotei militare de a apăra interesele naţionale ale Rusiei”.

Guvernatorii regiunilor ruseşti Kursk şi Belgorod au anunţat miercuri că unităţile de „miliţie populară” de autoapărare create recent vor primi arme, ca răspuns la riscul unor incursiuni armate dinspre Ucraina vecină. „De câteva luni, lucrăm la problema furnizării de arme unităţilor de miliţie populară voluntară”, a declarat guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoiţ, pe Telegram.

„Astăzi pot spune că mecanismul a fost găsit (…) Primul lot a ajuns deja la bază. În viitorul apropiat, vom creşte numărul de arme la 300”, a continuat el. „Miliţiile populare voluntare”, o reminiscenţă a epocii sovietice, au fost formate în decembrie pentru „a oferi asistenţă suplimentară forţelor armate, Gărzii Naţionale, poliţiei şi poliţiei de frontieră”, în condiţiile în care „regiunea Kursk este supusă aproape zilnic unor atacuri teroriste dinspre Ucraina”, potrivit Roman Starovoit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.