Transnistria gaura neagră a banilor rusești, pentru Găgăuzia! Sberbankul transnistrean: Deservim cardurile MIR

Locuitorii din Găgăuzia își pot retrage banii de pe cardurile MIR emise de băncile din Federația Rusă, potrivit informațiilor Sberbankului transnistrean, citate de rupor.md.

„Deservim cardurile MIR rusești. Chiar și cetățenii străini pot retrage bani de la orice sucursală bancară din Transnistria. Pentru a face acest lucru e nevoie de un card de migrație și un pașaport. La efectuarea unei operațiuni de către cetățeni străini se percepe un comision de 2%. Banii pot fi ridicați în ruble transnistrene și ruble rusești”, se arată în mesajul băncii.

Anterior, Președintele Adunării Populare din Găgăuzia Dmitrii Konstantinov declara că peste 8 mii de pensionari și bugetari din Găgăuzia au primit primele plăți pe cardurile bancare MIR.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Biroul de Reintegrare susține că: „pe teritoriul Republicii Moldova sistemul de plăți cu carduri este autorizat de către Banca Națională a Moldovei, care, din câte se cunoaște nu a emis asemenea autorizații. În același timp, perimetrul transnistrean urmare a nereglementării conflictului nu poate fi supravegheat efectiv și este inaccesibil pentru desfășurarea activității instituțiilor bancare licențiate de Banca Națională a Moldovei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduir #mir #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.