Atenție pentru moldovenii care pleacă în vacanță în Bulgaria și Grecia: prețurile în leva dispar din magazine

Moldovenii care aleg Bulgaria drept destinație de vacanță sau tranzitează această țară în drum spre Grecia vor trebui să se obișnuiască cu o nouă schimbare. Bulgaria încheie perioada în care comercianții erau obligați să afișeze prețurile atât în leva, cât și în euro, iar de la 9 august prețurile oficiale vor fi indicate doar în moneda unică europeană.

Perioada de afișare dublă a prețurilor se încheie sâmbătă, 8 august. Măsura fusese introdusă temporar pentru a-i ajuta pe consumatori să se adapteze după trecerea Bulgariei la euro și pentru a limita eventualele scumpiri nejustificate.

Astfel, din data 9 august, magazinele, restaurantele și prestatorii de servicii vor fi obligați să indice prețurile și sumele de plată în euro. Comercianții vor putea păstra și echivalentul în leva, însă doar cu caracter informativ, potrivit presei bulgare.

Schimbarea este relevantă și pentru cetățenii Republicii Moldova, în condițiile în care Bulgaria este una dintre destinațiile turistice populare în sezonul estival, dar și principala țară de tranzit pentru moldovenii care călătoresc cu automobilul spre nordul Greciei, Halkidiki, Thassos sau către porturile de unde se poate ajunge pe insulele grecești.

Rata oficială de conversie rămâne fixă la 1 euro pentru 1,95583 leva. Astfel, un produs care anterior costa aproximativ 20 de leva va fi afișat la circa 10,23 euro, iar unul de 100 de leva – la aproximativ 51,13 euro.

Autoritățile bulgare precizează că dispariția obligației de afișare dublă nu înseamnă că toate meniurile, cataloagele sau broșurile trebuie înlocuite imediat. Materialele existente vor putea fi folosite în continuare, cu condiția ca suma în euro să fie prezentată clar drept prețul care trebuie achitat, iar cea în leva să aibă doar caracter informativ.

În același timp, controalele asupra comercianților vor continua. Autoritățile vor monitoriza eventualele conversii incorecte, practicile comerciale neloiale și majorările nejustificate ale prețurilor.

De la introducerea euro, autoritățile bulgare au aplicat circa 1.550 de amenzi și aproximativ 700 de alte sancțiuni în baza legislației privind trecerea la moneda unică, valoarea totală a acestora ridicându-se la aproximativ 1,8 milioane de euro.

Leva nu devine însă inutilizabilă pentru cei care mai dețin numerar în vechea monedă. Băncile comerciale din Bulgaria vor continua să schimbe leva în euro până la 31 decembrie 2026, iar Banca Națională a Bulgariei va efectua schimbul gratuit, fără limită de sumă și fără termen-limită.

Trecerea la afișarea exclusivă în euro va deveni vizibilă treptat în magazine și pe platformele online. METRO Bulgaria a anunțat că va elimina prețurile în leva din 9 august, iar Billa Bulgaria va face același lucru începând cu 10 august.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.