Apartament mic, impozit de lux! Guvernul schimbă regulile averii

Proprietarii unor apartamente cu suprafața mai mică de 120 de metri pătrați ar putea ajunge să achite impozitul pe avere. Guvernul propune eliminarea criteriului de suprafață. Astfel, urmează să conteze doar valoarea totală estimată a proprietăților locative.

În prezent, impozitul pe avere se aplică dacă sunt îndeplinite concomitent două condiții: valoarea totală a proprietăților constituie cel puțin 200 de salarii medii lunare pe economie, iar suprafața totală este de minimum 120 de metri pătrați.

Proiectul de simplificare a legislației fiscale și vamale elimină pragul de suprafață și stabilește o singură condiție: valoarea estimată totală a locuințelor, caselor de vacanță și cotelor-părți deținute de o persoană să ajungă la cel puțin cinci milioane de lei.

Astfel, un apartament de lux cu o suprafață mai mică de 120 de metri pătrați ar putea deveni obiect al impozitului pe avere dacă valoarea sa estimată depășește pragul stabilit. În calcul va intra valoarea cumulată a tuturor proprietăților locative deținute de contribuabil, nu doar valoarea unei singure locuințe.

Modificarea produce însă efecte în ambele direcții. Eliminarea criteriului de suprafață extinde impozitarea asupra locuințelor mici, dar scumpe. În același timp, proprietățile cu suprafața mai mare de 120 de metri pătrați nu vor fi taxate dacă valoarea lor totală rămâne sub cinci milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #taxa #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.