Au votat în prima lectură! Vor depune jurământul la inițiativa lui Dodon

Deputații vor depune jurământul în fața plenului Parlamentului. Legislativul a aprobat, în ședința plenară de astăzi, un proiect de modificare a Legii despre statutul deputatului în Parlament, în prima lectură, inițiativă, care a venit de la Președinție, pe când șef al statului era Igor Dodon.

Potrivit proiectului, jurământul va fi depus după validarea mandatului de deputat de către Curtea Constituțională. Textul jurământului este prevăzut în Constituția Republicii Moldova.

Proiectul de lege propus vine să armonizeze cadrul normativ în domeniu și să asigure uniformitatea procedurilor în partea ce ține de respectarea cerințelor privind depunerea jurământului de către persoanele care exercită funcții de demnitate publică, în special, cele care au obținut acest mandat în mod direct în urma alegerilor, a căror legalitate a fost confirmată de Curtea Constituțională.

Această procedură va contribui la valorificarea principiilor fundamentale de exercitare a funcției de demnitate publică, și anume a principiilor legalității, liberului consimțământ, transparenței, exemplului personal, responsabilității și loialității deputatului în exercitarea mandatului obținut.

Precizăm că, proiectul de lege a fost prezentat în plenul Legislativului de către deputatul PSRM, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Vasile Bolea, deși ar fi trebuit să fie prezentat de către reprezentanții Președinției, însă aceștia nu s-au prezentat la ședință.

#parlament #Igor Dodon #Juramant

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.