Una din liderele opoziției belaruse, Maria Kolesnikova, riscă până la 12 ani de închisoare. Ce acuzații i se aduc

Figura de prim-plan a opoziției Maria Kolesnikova, care este în prezent încarcerată în afara capitalei Minsk, ar putea primi o condamnare de până la 12 ani de închisoare în baza unor noi acuzații, au anunțat vineri forțele de opoziție, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Kolesnikova urmează să fie judecată pentru că a conspirat să ajungă ilegal la putere și pentru că a fondat și condus o organizație extremistă, acuzații care ar putea duce la o condamnare de până la 12 ani de închisoare, se menționează într-un comunicat al opoziției.

Maria Kolesnikova, în vârstă de 38 de ani, este o membră a Consiliului de coordonare al opoziției care a militat pentru o tranziție pașnică de putere în Belarus.

După ce a participat la protestele în masă care au cerut demisia președintelui Alexandr Lukașenko, ea a fost răpită de serviciul secret KGB la Minsk în luna septembrie.

Acuzațiile sunt motivate politic și nu au bază legală, a declarat echipa politicianului de opoziție Viktor Babariko.

Detenția înaintea procesului a fost prelungită în cazul Mariei Kolesnikova cu două luni în luna ianuarie, până la data de 8 martie.

Ea a lucrat pentru Babariko, care intenționa inițial să candideze împotriva președintelui Alexandr Lukașenko în alegerile de la 9 august, dar a fost reținut. Maria Kolesnikova a intrat atunci în atenția internațională alături de Svetlana Tihanovskaia şi Veronika Zepkalo, alte figuri din prim-planul mișcării de protest.

Kolesnikova s-a alăturat protestelor în masă după scrutinul contestat. Ea a reușit să dejoace o tentativă a forțelor de securitate de a o forța să plece din țară în Ucraina, după ce și-a rupt pașaportul la frontieră și a fost încarcerată sub acuzația că a pus în pericol siguranța națională.

În pofida protestelor internaționale, ea se află de atunci în închisoare.

Potrivit Vesna, o organizație care militează pentru apărarea drepturilor omului, peste 160 de deținuți politici sunt reținuți în prezent în închisori din Belarus în legătură cu protestele.

Poliția din Belarus a arestat peste 30.000 de persoane de la începutul demonstrațiilor împotriva rezultatului votului din august anul trecut.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times.

Potrivit sursei citate, executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual.

Pentru a atinge aceste obiective, costurile s-ar putea ridica la sute de miliarde de euro. Cu toate acestea, cheltuielile ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit „RepowerEU” şi consultat de Financial Times.

Una din propuneri este „introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste”.

Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol.

Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă.

Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei.

„Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030”, se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times.

De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone „prioritare” cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă.

„Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli”, se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană.

Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.