Una din liderele opoziției belaruse, Maria Kolesnikova, riscă până la 12 ani de închisoare. Ce acuzații i se aduc

Figura de prim-plan a opoziției Maria Kolesnikova, care este în prezent încarcerată în afara capitalei Minsk, ar putea primi o condamnare de până la 12 ani de închisoare în baza unor noi acuzații, au anunțat vineri forțele de opoziție, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Kolesnikova urmează să fie judecată pentru că a conspirat să ajungă ilegal la putere și pentru că a fondat și condus o organizație extremistă, acuzații care ar putea duce la o condamnare de până la 12 ani de închisoare, se menționează într-un comunicat al opoziției.

Maria Kolesnikova, în vârstă de 38 de ani, este o membră a Consiliului de coordonare al opoziției care a militat pentru o tranziție pașnică de putere în Belarus.

După ce a participat la protestele în masă care au cerut demisia președintelui Alexandr Lukașenko, ea a fost răpită de serviciul secret KGB la Minsk în luna septembrie.

Acuzațiile sunt motivate politic și nu au bază legală, a declarat echipa politicianului de opoziție Viktor Babariko.

Detenția înaintea procesului a fost prelungită în cazul Mariei Kolesnikova cu două luni în luna ianuarie, până la data de 8 martie.

Ea a lucrat pentru Babariko, care intenționa inițial să candideze împotriva președintelui Alexandr Lukașenko în alegerile de la 9 august, dar a fost reținut. Maria Kolesnikova a intrat atunci în atenția internațională alături de Svetlana Tihanovskaia şi Veronika Zepkalo, alte figuri din prim-planul mișcării de protest.

Kolesnikova s-a alăturat protestelor în masă după scrutinul contestat. Ea a reușit să dejoace o tentativă a forțelor de securitate de a o forța să plece din țară în Ucraina, după ce și-a rupt pașaportul la frontieră și a fost încarcerată sub acuzația că a pus în pericol siguranța națională.

În pofida protestelor internaționale, ea se află de atunci în închisoare.

Potrivit Vesna, o organizație care militează pentru apărarea drepturilor omului, peste 160 de deținuți politici sunt reținuți în prezent în închisori din Belarus în legătură cu protestele.

Poliția din Belarus a arestat peste 30.000 de persoane de la începutul demonstrațiilor împotriva rezultatului votului din august anul trecut.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kiril, care a devenit patriarhul ortodox al Rusiei, iar apoi un susţinător apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a lucrat sub numele de cod ”Mihailov” – în anii ’70 – pentru KGB, serviciul de informaţii externe al Uniunii Sovietice, în timpul Războiului Rece, dezvăluie cotidienele elveţiene Le Matin Dimanche şi Sonntagszeitung, care citează arhive declasificate, citat de Newsinfrance.

O fişă – întocmită de către poliţia federală – ”confirmă că «monseniorul Kiril»”, cum este numit în acest document, ”face parte din KGB”, spionajul URSS.

Cele două publicaţii au consultat fişa la Arhivele federale elveţiene.

La începutul anilor ’70, patriarhul, care susţine cu fervoare invazia Ucrainei de către Rusia, trăia la Geneva, unde reprezenta în mod oficial Patriarhia de la Moscova pe lângă Consiliul Ecumenic al Bisericilor (COE).

Misiunea lui Kiril – al cărui nume de cod era ”Mihailov” – era de a influenţa acest Consiliu, în care KGB s-a infiltrat în anii ’70 şi ’80.

Obiectivul sovieticilor era să determine instituţia de la Geneva să denunţe Statele Unite şi pe aliaţii acestora şi să le tempereze criticile împotriva lipsei libertăţii religioase în URSS, scriu cele două cotidiane, care subliniază că Buserica Ortodixă Rusă ”refuză să facă vreun comentariu despre activitatea de spionaj a lui Chiril la Geneva”.

Consiliul Ecumenic al Bisericilor declară celor două ziare că ”nu deţine informaţii” despre acest subiect.

Le Matin Dimanche l-a intervievat pe nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a succedat în calitate de reprezentant al Patriarhiei de la Moscova la Geneva, care spune că unchiul său ”nu era un agent, chiar dacă era supus controlului strict al KGB”.

Iar acest lucru ”nu a afectat sinceritatea angajamentului său în activitatea ecumenică pe lângă alte biserici”, subliniază el.

”El a venit de cel puţin 43 de ori în Elveţia”, scrie Le Matin Dimanche, care precizează că ”în afară de venirea sa la schi – unde în 2007, şi-a rupt piciorul pe o pistă elveţiană -, diplomaţia religioasă, spionajul şi finaţele l-au readus neîncetat pe Chiril în Alpi sau pe malul Lacului Leman”.