Aur fără seif! Cum să investești inteligent fără să-l atingi vreodată

Cei care intenţionează să-şi completeze portofoliile cu aur, metal căutat zilele acestea de investitori pe fondul turbulenţelor de pe pieţele de acţiuni, dar fără a-l deţine fizic, pot face acest lucru prin intermediul unor produse structurate listate la Bursa de Valori Bucureşti, cel mai tranzacţionat şi care reflectă direct preţul fiind unul administrat de Erste, sau prin intermediul unor fonduri de mărfuri, fie în euro sau dolari, listate în afară.

„Aurul a atins maxime istorice pe fondul unor rate ale inflaţiei relativ ridicate la nivel global şi cu perspective reduse de scădere în contextul datoriilor publice şi al deficitelor bugetare ridicate, pe fondul incertitudinii la nivel global venite atât din contextul geopolitic, cât şi al războiului comercial. Aceste incertitudini probabil vor persista şi anul acesta, ceea ce va conduce la o volatilitate crescută a preţului aurului, orice modificare a acestor factori de risc putând conduce la o variaţie puternică într-un sens sau altul“, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, pentru ZF.

Preţul aurului în dolari a avut în ultimii ani o creştere semnificativă, mai întâi pe fondul pandemiei şi incertitudinii globale (24,4% în 2020), ca urmare a inflaţiei şi a tensiunilor geopolitice (1,3% în 2022) şi ulterior pe fondul creşterii susţinute de cererea băncilor centrale şi a incertitudinilor economice (13,1% în 2023). Cererea crescută şi politicile monetare relaxate au adus recorduri istorice în 2024, de la 2.062 de dolari la 2.624 de dolari pe uncie troy (plus 27,8%), iar înrăutăţirea perspectivelor macroeconomice şi geopolitice au continuat să propulseze preţul aurului la noi maxime în 2025, la peste 3.300 de dolari pe uncie (26,5%).

#aur #Investiții #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.