Autoritățile taie din „abonamentul” bancherilor la banii statului! Datoria internă s-a redus cu un miliard de lei

08 Iul. 2022, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iul. 2022, 15:58 // Actual //  bani.md

La sfârșitul lunii iunie, datoria de stat internă s-a redus cu un miliard de lei, față de începutul anului 2022, la 32,2 miliarde de lei, arată datele Ministrului Finanțelor.

Micșorarea datoriei de stat interne s-a produs din contul micșorării emisiunii VMS pe piața primară cu 1,1 miliarde de lei la valoarea nominală sau 1,7 miliarde de lei la preț de cumpărare.

Pentru 6 luni ale anului 2022 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 14,71% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 13,61%, 182 zile – 14,50%, 364 zile – 15,30%, 2 ani – 16,94%, 3 ani – 12,94%, 5 ani -9,67%, 7 ani -10,00%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2021 este mai mare cu 9,71 p.p.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi declara în cadrul ședinței Parlamentului de ieri, 7 iulie, că autoritățile încearcă să reducă povara datoriei interne prin refinanțarea acesteia de pe extern. Acest lucru se explică prin costul împrumuturilor mare de la băncile locale.

În acest an Moldova are aprobat un deficit bugetar de 19,4 miliarde lei, care trebuie finanțat. Soluția sunt împrumuturile externe, pe fundalul dobânzilor mari ale creditelor interene. Or, lipsa resurselor financiare impune guvernul să amâne proiectele investiționale, prioritate fiind cheltuielile de ordin sociale în special plata pensiilor și salariilor.

Fără o finanțare externă puternică, Moldova riscă și-n acest an să continuei tradiția proastă din 2015 și până în prezent de neexecutare în fiecare an cu 3,5-4,5 miliarde lei a bugetului de stat. Neexecutare din contul reducerii investițiilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.