FOTO Şoferii de camioane aşteaptă câte 240 de minute doar pentru controlul actelor la Galaţi. Situaţia la vamă vineri

08 Iul. 2022, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iul. 2022, 14:43 // Actual //  bani.md

Şoferii de camioane așteaptă câte 240 de minute doar pentru controlul actelor la Galaţi, pe sensul de ieșire din România, conform Poliţiei de Frontieră a României. La Albiţa timpul constituie 40 de minute.

La ieşirea din Republica Moldova, TIR-urile așteaptă 30 de minute la Leușeni. Circa 90 de minute aceștia petrec la Giurgiulești până a le fi verificate documentele.

În același timp, camerele de supraveghere instalate la vamă se observă mai multe camioane la Sculeni și la Giurgiulești. Traficul de la Leușeni pare minim.

Amintim că punctul vamal de la Sculeni se află în proces de renovare. Așadar, transportatorii sunt îndemnați să treacă procedurile de control la celelalte posturi vamale.

Problema TIRurilor care stau zile în șir pentru a trece controalele vamale nu este una nouă, iar până la războiul din Ucraina șoferii așteptau circa 48 de ore. Ulterior, această perioadă a ajuns chiar și la cinci zile, iar transportatorii au adresa o solicitare conducerii țării, cerând soluții comune de la Chișinău și București.

Grupul de presă Realitatea a relatat de mai multe ori despre problemă, iar presa de peste Prut a realizat reportaje de la punctele vamale de cealaltă parte a hotarului. Oficialii de la București declarau că problema nu poate fi soluționată peste noapte, din cauza lipsei de infrastructură.

Situația părea să fie rezolvată după ce Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au convenit despre vămuirea comună. La două săptămâni distanță, însă, au apărut noi imagini cu rândurile de camioane la hotar. Serviciul Vamal preciza pentru Realitatea că acestea se formează din cauza restricțiilor de trafic a vehiculelor de mare tonaj, care nu pot circula pe parcursul zile, în

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.