Avertisment înfricoşător dat de Christine Lagarde: Lumea de astăzi seamană cu cea a anilor 1920

Economia globală se confruntă cu o fragmentare similară celei din epoca „naţionalismului economic”, care a cauzat colpasul comerţului internaţional şi Marea Criză de la sfârşitul anilor 1920, a spus preşedinta Băncii Centrale Europene.

„Ne-am confruntat cu cea mai dură pandemie din 1920, cel mai dur conflict în Europa din 1940 şi cea mai mare criză a energiei din 1970”, a declarat Christine Lagarde. Aceste tulburări au schimbat permanent activitatea economic globală, adaugă preşedinta BCE.

„Parelele dintre 1920 şi 2020 incep să iasă în evidenţă”, explică Lagarde.

Politica monetară a anilor 1920 ai secolului trecut a fost pusă în dificultate de standardul aur, economiile intrând în deflaţie şi crize bancare. „Suntem astăzi într-o poziţie mult mai bună pentru a adresa aceste schimbări structurale decât au fost predecesorii noştri”, sublinează Christine Lagarde.

Bancherii au fost nevoiţi să înveţe că aderenţa la standarul aur şi ratele fixe de schimb „nu au fost robuste în vremuri de schimbări structurale”, întrucât au contribuit la „un ciclu de naţionalism economic”, conchide Lagarde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagarde #avertisment #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cancelarul german Olaf Scholz se află la coada listei când vine vorba de accesul la viitoarea Casă Albă a lui Trump, scrie Bloomberg.

Scholz a fost un aliat apropiat al lui Joe Biden şi l-a susţinut deschis pe preşedintele democrat înainte ca acesta să se retragă din cursa împotriva lui Donald Trump. Acum el pare să plătească preţul.

Liderul german a contactat miercuri echipa lui Trump pentru a stabili o convorbire imediat ce rezultatul alegerilor a devenit clar. Începând de vineri după-amiază, el încă aşteaptă, a declarat purtătorul său de cuvânt pentru Bloomberg în marja unui summit la Budapesta.

În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a tratat în mod regulat Germania cu dispreţ şi s-a dezlănţuit împotriva cancelarului de atunci Angela Merkel pentru ceea ce el a considerat a fi profitorul cheltuielilor militare ale SUA.

Ultimul afront al lui Trump îl plasează pe actualul cancelar în urma preşedintelui francez Emmanuel Macron, a italiencei Giorgia Meloni, a ucraineanului Volodymyr Zelenskiy şi a danezei Mette Frederiksen, vecina din nord a Germaniei, cu o populaţie de doar 6 milioane de locuitori.

Chiar şi Charles Michel a vorbit cu Trump în această săptămână, iar el urmează să demisioneze din funcţia de preşedinte al Consiliului liderilor europeni la sfârşitul lunii.

Nu numai atât, dar Scholz a fost, de asemenea, atras într-o dispută umilitoare cu Elon Musk, fondatorul miliardar al Tesla Inc. care a devenit unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump.

„Nici măcar nu am luat-o în seamă”, a declarat Scholz reporterilor vineri la Budapesta.

Scholz a subliniat că este hotărât să menţină bunele relaţii transatlantice, indiferent cine stă la Casa Albă, dar nu este pregătit să ia prea în serios postările lui Musk.

„Lumea în care trăim nu este de aşa natură încât companiile de internet să fie organe de stat”, a spus el.

Previziunile larg răspândite cu privire la un rol al lui Musk în următoarea administraţie Trump sugerează că liderul german ar putea fi nevoit să îşi revizuiască viziunea asupra social media.

Dacă va mai fi la putere în momentul în care Trump va prelua funcţia.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că ar putea fi pregătit să accelereze un vot de încredere în guvernul său, ridicând perspectiva unor alegeri anticipate mult mai devreme în cea mai mare economie din zona euro, scrie FT.

Scholz programase iniţial votul de încredere pentru 15 ianuarie, deschizând astfel calea pentru alegeri în martie. Însă opoziţia a insistat ca votul să aibă loc chiar săptămâna viitoare, pentru a evita o lungă perioadă de incertitudine politică. Aceasta ar însemna că alegerile ar putea avea loc în ianuarie.

Scholz a tras cortina peste fragila sa coaliţie tripartită miercuri, prin demiterea ministrului de finanţe Christian Lindner, liderul celui mai mic partid din alianţă, Partidul Democraţilor Liberi (FDP), pro-business.

Măsura a marcat punctul culminant al unei dispute de lungă durată în cadrul coaliţiei dintre social-democraţi (SPD) şi Verzi, pe de o parte, şi FDP, pe de altă parte, cu privire la direcţia politicii economice.

Întrucât FDP şi-a retras miniştrii din cabinet, Scholz conduce acum un guvern minoritar SPD-Verzi.

Scholz a indicat că ar putea fi flexibil în ceea ce priveşte calendarul dacă SPD şi Verzii ar putea ajunge la un acord cu partidele de opoziţie, inclusiv Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi FDP, pentru a trece prin parlament unele proiecte de lege restante.