Consumatorii din întreaga lume vor plăti şi mai mult pe produse alimentare în acest an decât în 2022, avertizează retailerii, firmele din sectorul produselor de larg consum şi investitorii, potrivit Reuters.
Asta în cazul în care costurile materiilor prime nu vor scădea sau reorientarea către produse marcă proprie nu va accelera.
Retailerii şi producătorii de bunuri de larg consum sunt prinşi în negocieri dure privind preţurile de peste un an, tensiunile începând să apară în 2021 în urma perturbărilor de la nivelul lanţurilor de aprovizionare. De atunci, totul s-a transformat într-o luptă având legătură cu costurile ridicate la materii prime şi energie generate de războiul din Ucraina, scumpirea alimentelor de bază exacerbând o criză a costurilor de trai în Europa.
Mark Schneider, CEO-ul Nestlé, cel mai mare grup din sectorul alimentar la nivel mondial, a declarat recent că acesta va fi nevoit să majoreze în continuare preţurile produselor sale alimentare pentru a compensa costurile ridicate de producţie pe care nu le-a transmis deocamdată mai departe către consumatori.
Tineke Frikkee, manager de portofoliu la Waverton Investment Management, se aşteaptă ca şi Unilever să majoreze preţurile în 2023, deşi selectiv.
Producătorii din sectorul bunurilor de larg consum vor continua să majoreze preţurile până când îşi vor redresa profitabilitatea, anticipează Bruno Moneyne, analist la Bernstein.
„Doar o accelerare a reorientării consumatorilor către produse private label şi o scădere în continuare a preţurilor materiilor prime ar putea schimba lucrurile“.
În zona euro, aşteptările consumatorilor privind inflaţia au urcat din nou uşor în decembrie, relevă un sondaj realizat de Banca Centrală Europeană, indicând că majorările de dobânzi din ultima vreme şi preţurile în scădere ale energiei nu au temperat încă temerile legate de scumpiri.
BCE a majorat dobânzile cu 3% din iulie şi a promis o nouă majorare de 50 de puncte de bază în martie, în încercarea de a restricţiona economia suficient pentru a îmblânzi aşteptările privitoare la inflaţie.
Problema este că atunci când aşteptările se menţin ridicate, angajaţii şi companiile îşi ajustează comportamentul legat de stabilirea salariilor, făcând sarcina BCE de a readuce inflaţia la ţinta de 2% şi mai grea.
Din SUA, preşedintele băncii centrale americane Jay Powell a avertizat că îmblânzirea inflaţiei va necesita o „perioadă semnificativă de timp“, potrivit Financial Times.
Powell a declarat că Fed-ul ar putea fi nevoit să majoreze dobânzile mai mult decât se aşteaptă investitorii pentru că îmblânzirea inflaţiei va lua o perioadă semnificativă de timp având în vedere datele solide de pe piaţa muncii.
Ultimele date au indicat o creştere surprinzătoare a numărului de noi locuri de muncă în ianuarie, ceea ce sugerează că Fed-ul ar putea fi obligat să meargă mai departe cu înăsprirea politicii monetare pentru a „răci“ economia.
