Cutremurul din Turcia –Sultanul Erdogan se confruntă cu critici din ce în ce mai mari

09 Feb. 2023, 08:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Feb. 2023, 08:28 // Actual //  bani.md

Se înmulțesc criticile cu privire la modul în care Turcia a gestionat criza cutremurului devastator, opoziția și locuitorii zonelor afectate acuzând guvernul de răspuns lent și inadecvat la tragedie.

Sentimentul de furie a fost și mai evident atunci când președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care se va afla în fața unei competiții electorale peste trei luni, a vizitat zonele afectate de cutremur și a recunoscut că au existat unele probleme în ceea ce privește reacția inițială a guvernului.

Critici din partea sinistraților și a opoziției

Cutremurele de luni au ucis peste 11.000 de oameni în sudul Turciei și nord-vestul Siriei. În plus, infrastructura a fost distrusă și mii de clădiri au fost făcute una cu pământul, lăsând mulți oameni fără adăpost pe fondul unor condiții meteorologice severe.

„Unde este statul? Unde a fost acum două zile? Îi rugăm. Lăsați-ne pe noi să o facem, îi putem scoate (pe cei prinși sub dărâmături) afară”, a spus Sambia Alinak din Malatya, lângă ruinile acoperite de zăpadă ale unei clădiri în care au fost prinse rudele ei.

Încă de la început, mulți turci s-au plâns de lipsa echipamentelor și a sprijinului, în timp ce așteptau neputincioși în apropierea clădirilor prăbușite, fără a dispune de cunoștințele sau instrumentele necesare pentru a-i salva pe cei prinși sub dărâmături – chiar dacă le auzeau strigătele de ajutor.

Kemal Kılıçdaroğlu, liderul principalului partid de opoziție, a declarat la începutul acestei săptămâni că acest dezastru arată că a sosit momentul pentru unitate, nu pentru critici. Miercuri, însă, el a acuzat guvernul că nu a cooperat cu autoritățile locale și că a slăbit organizațiile neguvernamentale care ar putea ajuta.

„Refuz să abordez ceea ce se întâmplă ca pe ceva ce trece dincolo de politică și să mă raliez partidului de guvernământ. Acest dezastru este chiar rezultatul unei politici care a urmărit sistematic obținerea de profit”, a spus el. „Dacă există cineva care este responsabil pentru această situație, acesta este Erdogan. Este partidul de guvernământ care a lăsat țara nepregătită pentru cutremure timp de 20 de ani”.

Salvatorii au dificultăți în a ajunge în unele dintre zonele cele mai afectate din cauza drumurilor avariate, a vremii nefavorabile, a lipsei de resurse și a echipamentelor eficiente, iar unele localități au rămas fără combustibil și electricitate.

Răspunsul armatei

Nasuh Mahruki, fondatorul unui grup de căutare și salvare care a acționat și în cutremurul din 1999, a declarat că armata nu a răspuns suficient de repede, deoarece guvernul Erdogan a abrogat un protocol care îi permitea să intervină fără a primi un ordin în acest sens.

„Când a fost abrogat, îndatoririle și responsabilitățile lor în ceea ce privește gestionarea dezastrelor au fost eliminate”, a declarat el pentru Reuters.

„Încă din primele momente (după cutremurul din 1999), Forțele Armate Turce au acționat și au fost la fața locului (dezastrului) în câteva ore”, a spus el, subliniind contrastul cu ceea ce s-a întâmplat în cazul cutremurului de luni, când armată a trebuit să aştepte instrucţiuni înainte de a se mobiliza.

„Acum se pare că responsabilitatea revine AFAD (Autoritatea de gestionare a dezastrelor și situațiilor de urgență), dar nu este pregătită pentru un dezastru de proporții atât de gigantice”, a adăugat Mahruki.

„Este timpul pentru unitate, solidaritate. Într-o perioadă ca aceasta, nu pot să mă ocup de oameni care duc campanii negative pentru interese politice”, a spus Erdogan la sosirea sa în provincia sudică Hatay.

În plus, vorbind la Kahramanmaraş, în apropiere de epicentrul cutremurului, Erdogan a recunoscut: „Am avut niște probleme cu drumuri și aeroporturi, dar astăzi suntem mai bine”. Președintele turc nu a fost prezentat vorbind cu localnicii.

După cutremur, sinistrații se confruntă cu frigul și foamea

Un oficial guvernamental, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că eforturile de gestionare a dezastrelor au fost îngreunate de drumurile avariate, vremea rea ​​și închiderea unor aeroporturi. „Se pare că ar fi trebuit să fim mai bine pregătiți”, a spus el.

În orașul sudic Antakya, care este printre zonele cele mai afectate, Melek, în vârstă de 64 de ani, a spus că nu a văzut echipele de salvare la fața locului până marți. „Nu am văzut că se distribuie alimente aici, spre deosebire de dezastrele anterioare din țara noastră. Am supraviețuit cutremurului, dar vom muri cu toții de frig și de foame”.

Selim Temurci, purtătorul de cuvânt al Partidului Viitorului, de opoziție, a declarat că eforturile AFAD au fost insuficiente din cauza lipsei de personal și a amplorii dezastrului. „Nu au putut efectua operațiuni de căutare și salvare în toate clădirile deodată și au ajuns în unele zone după 30 de ore”, a spus el, adăugând că supraviețuitorii rămân fără hrană și apă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 09:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Majorarea prețului la gazele naturale ar putea declanșa un efect în lanț asupra tarifelor energetice din Republica Moldova, cu posibile scumpiri atât la energia termică, cât și, ulterior, la energia electrică. Declarația a fost făcută de directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran.

Potrivit acestuia, creșterea prețului gazelor naturale se reflectă direct în costurile de producție ale centralelor de termoficare, inclusiv Termoelectrica și CET-Nord. Întreprinderile urmează să prezinte ANRE solicitări privind ajustarea tarifelor, iar regulatorul va analiza în ce măsură noile costuri se vor regăsi în facturile consumatorilor.

„Este clar că va crește pentru că prețul gazului a crescut. Dar deja o să vedem la cât o creștem și dacă această creștere în ponderea totală (…) va influența costul final”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a explicat că efectul nu se oprește însă la energia termică. Centralele de termoficare produc concomitent și energie electrică, care ajunge ulterior în coșul de achiziție al Energocom. În condițiile în care costul de producție al Termoelectrica și CET-Nord crește, energia electrică livrată de acestea ar putea deveni, la rândul său, mai scumpă.

Astfel, majorarea prețului gazelor naturale ar putea influența indirect și tarifele finale la energia electrică, în funcție de ponderea energiei produse de centralele de termoficare în structura totală a achizițiilor.

„După majorarea tarifului la gaz, este foarte probabil să urmeze majorarea tarifului la energie electrică. Gazele naturale sunt sursa de pornire”, a declarat Alexei Taran.

ANRE urmează să examineze solicitările operatorilor din sectorul termoenergetic și să stabilească nivelul eventualelor ajustări, în funcție de costurile justificate prezentate de întreprinderi.

Declarațiile vin în contextul în care Energocom a solicitat ANRE ajustarea prețului reglementat la gazele naturale, urmare a creșterii costurilor de procurare pe piața europeană.