Cutremurul din Turcia –Sultanul Erdogan se confruntă cu critici din ce în ce mai mari

09 Feb. 2023, 08:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Feb. 2023, 08:28 // Actual //  bani.md

Se înmulțesc criticile cu privire la modul în care Turcia a gestionat criza cutremurului devastator, opoziția și locuitorii zonelor afectate acuzând guvernul de răspuns lent și inadecvat la tragedie.

Sentimentul de furie a fost și mai evident atunci când președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care se va afla în fața unei competiții electorale peste trei luni, a vizitat zonele afectate de cutremur și a recunoscut că au existat unele probleme în ceea ce privește reacția inițială a guvernului.

Critici din partea sinistraților și a opoziției

Cutremurele de luni au ucis peste 11.000 de oameni în sudul Turciei și nord-vestul Siriei. În plus, infrastructura a fost distrusă și mii de clădiri au fost făcute una cu pământul, lăsând mulți oameni fără adăpost pe fondul unor condiții meteorologice severe.

„Unde este statul? Unde a fost acum două zile? Îi rugăm. Lăsați-ne pe noi să o facem, îi putem scoate (pe cei prinși sub dărâmături) afară”, a spus Sambia Alinak din Malatya, lângă ruinile acoperite de zăpadă ale unei clădiri în care au fost prinse rudele ei.

Încă de la început, mulți turci s-au plâns de lipsa echipamentelor și a sprijinului, în timp ce așteptau neputincioși în apropierea clădirilor prăbușite, fără a dispune de cunoștințele sau instrumentele necesare pentru a-i salva pe cei prinși sub dărâmături – chiar dacă le auzeau strigătele de ajutor.

Kemal Kılıçdaroğlu, liderul principalului partid de opoziție, a declarat la începutul acestei săptămâni că acest dezastru arată că a sosit momentul pentru unitate, nu pentru critici. Miercuri, însă, el a acuzat guvernul că nu a cooperat cu autoritățile locale și că a slăbit organizațiile neguvernamentale care ar putea ajuta.

„Refuz să abordez ceea ce se întâmplă ca pe ceva ce trece dincolo de politică și să mă raliez partidului de guvernământ. Acest dezastru este chiar rezultatul unei politici care a urmărit sistematic obținerea de profit”, a spus el. „Dacă există cineva care este responsabil pentru această situație, acesta este Erdogan. Este partidul de guvernământ care a lăsat țara nepregătită pentru cutremure timp de 20 de ani”.

Salvatorii au dificultăți în a ajunge în unele dintre zonele cele mai afectate din cauza drumurilor avariate, a vremii nefavorabile, a lipsei de resurse și a echipamentelor eficiente, iar unele localități au rămas fără combustibil și electricitate.

Răspunsul armatei

Nasuh Mahruki, fondatorul unui grup de căutare și salvare care a acționat și în cutremurul din 1999, a declarat că armata nu a răspuns suficient de repede, deoarece guvernul Erdogan a abrogat un protocol care îi permitea să intervină fără a primi un ordin în acest sens.

„Când a fost abrogat, îndatoririle și responsabilitățile lor în ceea ce privește gestionarea dezastrelor au fost eliminate”, a declarat el pentru Reuters.

„Încă din primele momente (după cutremurul din 1999), Forțele Armate Turce au acționat și au fost la fața locului (dezastrului) în câteva ore”, a spus el, subliniind contrastul cu ceea ce s-a întâmplat în cazul cutremurului de luni, când armată a trebuit să aştepte instrucţiuni înainte de a se mobiliza.

„Acum se pare că responsabilitatea revine AFAD (Autoritatea de gestionare a dezastrelor și situațiilor de urgență), dar nu este pregătită pentru un dezastru de proporții atât de gigantice”, a adăugat Mahruki.

„Este timpul pentru unitate, solidaritate. Într-o perioadă ca aceasta, nu pot să mă ocup de oameni care duc campanii negative pentru interese politice”, a spus Erdogan la sosirea sa în provincia sudică Hatay.

În plus, vorbind la Kahramanmaraş, în apropiere de epicentrul cutremurului, Erdogan a recunoscut: „Am avut niște probleme cu drumuri și aeroporturi, dar astăzi suntem mai bine”. Președintele turc nu a fost prezentat vorbind cu localnicii.

După cutremur, sinistrații se confruntă cu frigul și foamea

Un oficial guvernamental, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că eforturile de gestionare a dezastrelor au fost îngreunate de drumurile avariate, vremea rea ​​și închiderea unor aeroporturi. „Se pare că ar fi trebuit să fim mai bine pregătiți”, a spus el.

În orașul sudic Antakya, care este printre zonele cele mai afectate, Melek, în vârstă de 64 de ani, a spus că nu a văzut echipele de salvare la fața locului până marți. „Nu am văzut că se distribuie alimente aici, spre deosebire de dezastrele anterioare din țara noastră. Am supraviețuit cutremurului, dar vom muri cu toții de frig și de foame”.

Selim Temurci, purtătorul de cuvânt al Partidului Viitorului, de opoziție, a declarat că eforturile AFAD au fost insuficiente din cauza lipsei de personal și a amplorii dezastrului. „Nu au putut efectua operațiuni de căutare și salvare în toate clădirile deodată și au ajuns în unele zone după 30 de ore”, a spus el, adăugând că supraviețuitorii rămân fără hrană și apă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 16:46 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare  în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.