Cutremurul din Turcia –Sultanul Erdogan se confruntă cu critici din ce în ce mai mari

Se înmulțesc criticile cu privire la modul în care Turcia a gestionat criza cutremurului devastator, opoziția și locuitorii zonelor afectate acuzând guvernul de răspuns lent și inadecvat la tragedie.

Sentimentul de furie a fost și mai evident atunci când președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care se va afla în fața unei competiții electorale peste trei luni, a vizitat zonele afectate de cutremur și a recunoscut că au existat unele probleme în ceea ce privește reacția inițială a guvernului.

Critici din partea sinistraților și a opoziției

Cutremurele de luni au ucis peste 11.000 de oameni în sudul Turciei și nord-vestul Siriei. În plus, infrastructura a fost distrusă și mii de clădiri au fost făcute una cu pământul, lăsând mulți oameni fără adăpost pe fondul unor condiții meteorologice severe.

„Unde este statul? Unde a fost acum două zile? Îi rugăm. Lăsați-ne pe noi să o facem, îi putem scoate (pe cei prinși sub dărâmături) afară”, a spus Sambia Alinak din Malatya, lângă ruinile acoperite de zăpadă ale unei clădiri în care au fost prinse rudele ei.

Încă de la început, mulți turci s-au plâns de lipsa echipamentelor și a sprijinului, în timp ce așteptau neputincioși în apropierea clădirilor prăbușite, fără a dispune de cunoștințele sau instrumentele necesare pentru a-i salva pe cei prinși sub dărâmături – chiar dacă le auzeau strigătele de ajutor.

Kemal Kılıçdaroğlu, liderul principalului partid de opoziție, a declarat la începutul acestei săptămâni că acest dezastru arată că a sosit momentul pentru unitate, nu pentru critici. Miercuri, însă, el a acuzat guvernul că nu a cooperat cu autoritățile locale și că a slăbit organizațiile neguvernamentale care ar putea ajuta.

„Refuz să abordez ceea ce se întâmplă ca pe ceva ce trece dincolo de politică și să mă raliez partidului de guvernământ. Acest dezastru este chiar rezultatul unei politici care a urmărit sistematic obținerea de profit”, a spus el. „Dacă există cineva care este responsabil pentru această situație, acesta este Erdogan. Este partidul de guvernământ care a lăsat țara nepregătită pentru cutremure timp de 20 de ani”.

Salvatorii au dificultăți în a ajunge în unele dintre zonele cele mai afectate din cauza drumurilor avariate, a vremii nefavorabile, a lipsei de resurse și a echipamentelor eficiente, iar unele localități au rămas fără combustibil și electricitate.

Răspunsul armatei

Nasuh Mahruki, fondatorul unui grup de căutare și salvare care a acționat și în cutremurul din 1999, a declarat că armata nu a răspuns suficient de repede, deoarece guvernul Erdogan a abrogat un protocol care îi permitea să intervină fără a primi un ordin în acest sens.

„Când a fost abrogat, îndatoririle și responsabilitățile lor în ceea ce privește gestionarea dezastrelor au fost eliminate”, a declarat el pentru Reuters.

„Încă din primele momente (după cutremurul din 1999), Forțele Armate Turce au acționat și au fost la fața locului (dezastrului) în câteva ore”, a spus el, subliniind contrastul cu ceea ce s-a întâmplat în cazul cutremurului de luni, când armată a trebuit să aştepte instrucţiuni înainte de a se mobiliza.

„Acum se pare că responsabilitatea revine AFAD (Autoritatea de gestionare a dezastrelor și situațiilor de urgență), dar nu este pregătită pentru un dezastru de proporții atât de gigantice”, a adăugat Mahruki.

„Este timpul pentru unitate, solidaritate. Într-o perioadă ca aceasta, nu pot să mă ocup de oameni care duc campanii negative pentru interese politice”, a spus Erdogan la sosirea sa în provincia sudică Hatay.

În plus, vorbind la Kahramanmaraş, în apropiere de epicentrul cutremurului, Erdogan a recunoscut: „Am avut niște probleme cu drumuri și aeroporturi, dar astăzi suntem mai bine”. Președintele turc nu a fost prezentat vorbind cu localnicii.

După cutremur, sinistrații se confruntă cu frigul și foamea

Un oficial guvernamental, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că eforturile de gestionare a dezastrelor au fost îngreunate de drumurile avariate, vremea rea și închiderea unor aeroporturi. „Se pare că ar fi trebuit să fim mai bine pregătiți”, a spus el.

În orașul sudic Antakya, care este printre zonele cele mai afectate, Melek, în vârstă de 64 de ani, a spus că nu a văzut echipele de salvare la fața locului până marți. „Nu am văzut că se distribuie alimente aici, spre deosebire de dezastrele anterioare din țara noastră. Am supraviețuit cutremurului, dar vom muri cu toții de frig și de foame”.

Selim Temurci, purtătorul de cuvânt al Partidului Viitorului, de opoziție, a declarat că eforturile AFAD au fost insuficiente din cauza lipsei de personal și a amplorii dezastrului. „Nu au putut efectua operațiuni de căutare și salvare în toate clădirile deodată și au ajuns în unele zone după 30 de ore”, a spus el, adăugând că supraviețuitorii rămân fără hrană și apă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cutremur #critici #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.