Avioanele și mașinile se intersectează în 11 puncte! Aeroportul răspunde cu „hârtii” în loc de măsuri

08 Aug. 2026, 20:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Aug. 2026, 20:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea traficului pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău pune tot mai multă presiune asupra infrastructurii de la sol, iar măsurile luate pentru reducerea riscurilor ar fi insuficiente. Runway 08, platformă specializată în aviație, critică o nouă directivă operațională emisă de aeroport ș susține că aceasta se limitează în principal la reamintirea regulilor existente, fără să elimine cauzele care duc la incidente.

Potrivit Runway 08, noua directivă poartă titlul „Cu privire la creșterea numărului de intersectări ale rutelor de rulare a aeronavelor de către conducătorii mijloacelor de transport pe suprafața de mișcare a aerodromului Chișinău” și vizează utilizatorii aerodromului  companii aeriene, operatori de handling și mentenanță, precum și alte entități ale căror angajați și vehicule au acces în zona operațională.

Autorii postării susțin însă că documentul nu introduce bariere suplimentare de siguranță, ci le recomandă utilizatorilor să consulte din nou manualul operațional al aerodromului și ordinul privind aplicarea punctelor de penalizare.

„Această directivă are efect fix ZERO. Poate singurul efect este să arătați o hârtie pentru Autoritatea Aeronautică Civilă că ați luat măsuri”, afirmă Runway 08.

Una dintre problemele semnalate este infrastructura aeroportuară. Potrivit sursei, pe Aeroportul Chișinău există 11 puncte în care drumurile destinate vehiculelor intersectează căile de rulare ale aeronavelor.

Runway 08 susține că această infrastructură a rămas practic neschimbată de ani de zile, în condițiile în care volumul operațiunilor aeriene a crescut puternic.

„Această infrastructură a rămas neschimbată de ani buni, de pe vremea când aeroportul avea 20-30 de operațiuni pe zi, și până acum, când are peste 170”, se arată în postare.

În opinia autorilor, simpla reamintire a procedurilor și a sancțiunilor nu rezolvă problema. Un sistem de management al siguranței ar trebui să identifice cauzele erorilor și să introducă bariere care să reducă probabilitatea repetării acestora.

Runway 08 consideră că situațiile semnalate ar fi mai degrabă rezultatul unor erori umane decât al încălcării intenționate a procedurilor și susține că accentul trebuie pus pe identificarea „cauzei rădăcină” și modificarea procedurilor.

Printre soluțiile propuse se numără reducerea numărului de traversări ale căilor de rulare de către vehicule, chiar dacă acest lucru ar presupune trasee mai lungi în interiorul aeroportului. O altă măsură ar putea fi instalarea semafoarelor în intersecțiile cu vizibilitate redusă sau configurație complicată.

De asemenea, Runway 08 propune suplimentarea numărului de automobile „Follow Me”, susținând că, de regulă, ar fi disponibil doar unul. Aceste vehicule ar putea fi utilizate mai intens în zonele cu aeronave aflate în proces de turnaround și cu un număr mare de vehicule de deservire.

Autorii postării cer și o intervenție a Autorității Aeronautice Civile, care, în opinia lor, ar trebui să insiste asupra introducerii unor bariere concrete de siguranță, nu doar asupra emiterii unor recomandări.

„Da, ele necesită investiții, dar nu noi ne lăudăm cu 7 milioane de pasageri. Iar în siguranța lor și a zborurilor trebuie de investit”, conchide Runway 08.

Aeroportul Internațional Chișinău nu a prezentat, în informațiile citate de Runway 08, o reacție la criticile formulate privind eficiența directivei și necesitatea modificării infrastructurii de la sol.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.