Bălți are parc, dar n-are lumină. Contrastul dur din orașele Moldovei

Suprafața totală a spațiilor verzi din localitățile urbane ale Republicii Moldova a constituit 6,6 mii hectare, reprezentând 12,8% din terenurile din intravilanul orașelor. Lider detașat este municipiul Chișinău, care concentrează 66,1% din totalul spațiilor verzi urbane, echivalentul a 4,4 mii hectare, arată datele Biroului Național de Statistică.

După Chișinău, municipiul Bălți ocupă locul doi cu 0,3 mii hectare de spații verzi, urmat de orașul Călărași, cu 0,2 mii hectare. La nivel regional, regiunea Nord deține 15,4% din totalul spațiilor verzi, urmată de regiunea Centru (9,8%), Sud (6,3%) și UTA Găgăuzia (2,4%).

Spațiile verzi sunt compuse în principal din parcuri, scuaruri și grădini publice (69,0%), dar și din zone cu acces limitat (18,6%), spații turistice și de agrement (7,8%), spații specializate (2,7%) și utilitare (1,9%).

Potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, suprafața totală a intravilanului urban a fost de 52 mii hectare în 2024, iar spațiile verzi și străzile orășenești (spații publice) au reprezentat 22,7% din această suprafață – un indicator relevant în contextul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 11.7.1.1.

În 2024, lungimea totală a străzilor urbane iluminate a fost de 3,5 mii km, ceea ce înseamnă un grad de iluminare de 82,7% la nivel național. Cele mai bune performanțe s-au înregistrat în UTA Găgăuzia (96,3%) și Chișinău (91,1%), iar în 21 de orașe, peste 90% din străzi beneficiază de iluminat public.

La polul opus, orașele Glodeni (29,8%) și Frunză (36,4%) înregistrează cel mai mic grad de iluminare, fiind urmate de Cricova, Edineț, Bucovăț și Iargara, unde mai puțin de jumătate dintre străzi sunt luminate. Regiunea Nord are cel mai scăzut nivel de iluminare stradală – 76,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intuneric #Parc #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile Rusiei din exportul de petrol au atins un minim al ultimilor peste doi ani, în contextul scăderii accelerate a prețurilor mondiale la țiței. Deși volumul exporturilor a rămas relativ stabil, valoarea acestora a scăzut dramatic, revenind la nivelurile din primăvara anului 2023, când industria petrolieră rusă începea timid să-și revină după embargoul european și plafonarea prețului impuse cu câteva luni înainte, scrie Bloomberg.

Potrivit unei analize realizate de Bloomberg, în baza datelor furnizate de agenția de prețuri Argus, valoarea totală a exporturilor de petrol în cele patru săptămâni până la 4 mai s-a ridicat la doar 4,96 miliarde de dolari – adică 1,24 miliarde pe săptămână. Este o scădere de 4% (220 milioane USD) față de perioada anterioară și cel mai scăzut nivel înregistrat din aprilie 2023.

În timp ce volumul exporturilor (3,29 milioane de barili pe zi) rămâne constant, prețul țițeiului Urals a scăzut puternic: în porturile baltice, acesta a coborât sub 50 de dolari/baril – cu 4,5 dolari mai puțin față de săptămâna precedentă. Tendința de scădere continuă, pe fondul unei oferte globale mai mari din partea statelor OPEC+ și a războiului comercial relansat între SUA și China, care a afectat semnificativ prețul petrolului Brent.

În paralel, Uniunea Europeană intenționează să înăsprească sancțiunile împotriva flotei „fantomă” a Rusiei, urmând să adauge încă 150 de petroliere pe lista neagră. La Washington, administrația Trump pregătește măsuri suplimentare pentru a-l forța pe Vladimir Putin să accepte negocieri privind războiul din Ucraina.

Ministerul rus al Economiei a raportat o scădere a prețului mediu al țițeiului Urals de la 58,99 dolari în martie la 54,76 dolari în aprilie – cu 32% sub estimarea bugetară pentru 2025. Ca urmare, guvernul rus a aprobat recent o revizuire a bugetului federal, tăind cu aproape 25% veniturile planificate din energie (cu 2,6 trilioane ruble). Deficitul bugetar estimat pentru 2025 se va tripla, ajungând la 3,79 trilioane ruble – echivalentul a 1,7% din PIB.