Compania americană Schlumberger refuză să părăsească Rusia, în ciuda noilor sancțiuni impuse de SUA

În ciuda interdicției impuse de Washington prin ultimul pachet de sancțiuni, care restricționează furnizarea de servicii legate de extracția de petrol în Rusia, compania de servicii petroliere Schlumberger (SLB) a anunțat că nu intenționează să își încheie activitățile în Rusia, scrie Financial Times.

Potrivit CEO-ului SLB, Olivier Le Peuch, compania nu încalcă noile sancțiuni extinse, impuse pe 10 ianuarie 2025, explicând că aceasta a adoptat măsuri voluntare de restricționare a activității sale în Rusia, inclusiv oprirea furnizării de produse și tehnologii din alte țări în 2023. Le Peuch a precizat că SLB analizează noile sancțiuni și consideră că măsurile sale sunt conforme cu reglementările impuse.

Totuși, opinia unor membri ai Congresului american este diferită. Congresmenii Lloyd Doggett și Jake Auchincloss au declarat că SLB riscă să încalce sancțiunile, subliniind că interpretarea adecvată a noilor directive ale Departamentului de Trezorerie al SUA ar impune retragerea companiilor americane de servicii petroliere din Rusia.

Un reprezentant al Departamentului de Trezorerie al SUA a declarat pentru Financial Times că „interdicția de a oferi servicii petroliere interzice oricărei persoane din SUA, indiferent de locația sa, să furnizeze aceste servicii direct sau indirect oricărei entități din Federația Rusă”.

În octombrie 2024, mai mult de 50 de congresmeni americani au trimis o scrisoare către Casa Albă, solicitând sancționarea SLB pentru susținerea funcționării mașinii de război a lui Vladimir Putin. În urma invaziei Rusiei în Ucraina, majoritatea competitorilor americani ai SLB, precum Baker Hughes și Halliburton, au părăsit Rusia, vânzându-și afacerea către managementul local. Potrivit unui raport al Financial Times, SLB a încheiat noi contracte, a angajat personal suplimentar și a adus echipamente prin intermediul țărilor care nu au aderat la sancțiuni.

În ciuda acestor măsuri, SLB a raportat că ponderea veniturilor din Rusia în veniturile globale ale companiei a scăzut la 4% în 2024, în scădere față de 5% în 2023, ajungând la aproximativ 1,4 miliarde de dolari.

Experții din industria petrolieră consideră că SLB ar putea evita retragerea din Rusia, având în vedere că Kremlinul ar putea recompensa compania cu contracte atunci când va înceta războiul din Ucraina și vor fi ridicate sancțiunile occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #petrol #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorossiisk, după ce atacurile cu drone asupra unor petroliere au blocat principala rută de transport a țițeiului kazah către piețele internaționale.

Ministerul Energiei de la Astana a anunțat că operatorul CPC a început din nou să primească petrol de la producători și să încarce nave în terminal. În prezent, operațiunile se desfășoară la două instalații offshore, unde petrolierele SEAMAJESTY și MILOS încarcă țiței extras din zăcământul Tengiz. Autoritățile kazahe au precizat însă că activitatea va continua în funcție de situația de securitate din Marea Neagră.

Terminalul fusese închis temporar după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave comerciale aflate în apropierea portului Novorossiisk. Printre petrolierele afectate s-au numărat ASIA, NISSOS IOS și NELSA, ultimul fiind lovit în timpul operațiunilor de încărcare. Rusia a acuzat Ucraina de atacuri, însă Kievul nu a comentat aceste acuzații. La rândul său, Kazahstanul a condamnat incidentele și a avertizat că astfel de atacuri pun în pericol securitatea energetică internațională.

Conducta CPC, lungă de aproximativ 1 500 de kilometri, transportă petrol din cele mai mari zăcăminte ale Kazahstanului până la Novorossiisk. Prin această rută trec peste 80% din exporturile de țiței ale țării, iar terminalul gestionează aproximativ 2% din oferta mondială de petrol.

În perioada în care terminalul a fost închis, companiile petroliere din Kazahstan au redus semnificativ producția pentru a evita supraaglomerarea capacităților de stocare. Potrivit Reuters, producția zilnică a scăzut de la aproximativ 2,16 milioane de barili în iunie la aproape un milion de barili. Reluarea exporturilor va permite revenirea treptată la nivelurile normale de producție.

Redeschiderea terminalului este importantă și pentru România. Kazahstanul furnizează peste 60% din petrolul importat de statul român, iar o mare parte din țiței ajunge prin Marea Neagră la terminalul offshore Midia, de unde alimentează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România. Rafinăria este deținută de grupul Rompetrol, controlat de compania națională kazahă KazMunayGas.

Reluarea livrărilor reduce riscul unor probleme de aprovizionare pentru rafinăriile românești și limitează nevoia de a cumpăra petrol din surse alternative, mai costisitoare.

Republica Moldova importă majoritatea carburanților din România, inclusiv de la grupul Rompetrol, controlat de compania kazahă KazMunayGas, proprietara rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România.